Sturza le bate obrazul guvernanților! Supărarea fostului premier are legătura Șor & Co care vor haos să scape pușcărie

Ceea ce se întâmplă azi la Chișinău este un exemplu de maxim cinism politic. Cu iz provincial de pe Bâc. Care stare excepțională? Care război la ușă? Care criză energetică? Nici nu există! Politicienii, cei de la guvernare și cei din opoziție deopotrivă, au pus-o de un mare picnic pe bulevardul central. Cu corturi, frigărui, bere și multă voie bună. Unii se fac că protestează, alții că se revoltă. Bunn…, explică fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, primarul Chișinăului (a se citi agent rusesc cu acte în regulă) își face „treaba” cum nu se poate mai bine. Conform punctajelor PR primite de la stăpâni. Destabilizare maximă. Când e vorba de războiul din Ucraina, el tace mâlc. Cu o singură excepție, refugiații, pe care îi învinuiește de toate relele. Când e nevoie de a acționa, el… iese în stradă pentru un live. Ivan are trecere mare și pe la București. De ce oare? Nu pentru că este un important „luptător” pentru „valorile tradiționale” atât de îndrăgite de unii și în Țară? Așa se construiesc podurile…

„Dar oftica mea este în altă parte. La guvern. Voi ce gândiți, că Șor & Co sunt un fel de „Occupy Guguță” din copilăria voastră de neformali? Vor striga puțin și se vor dispersa pe la ONG-urile lor? Nu! Ei vă vor jos. Ei vor prin haos ca să scape de pușcărie! Adică cum, ne-au furat miliardul și ca bonus să ne dea pe mâinile rușilor?! Și asta de dragul ideii „geniale” că se poate da jina pe Ivan?”, a punctat fostul premier.

Fostul premier îi avertizează pe cei de la guvernare că: „suntem în război fără de ghilimele. Trebuie de acționat – cine a organizat, cine a sancționat ilegal în condiții de stare de urgență, cine finanțează clandestin, cine ne vrea înapoi în tărâță ca să ne mănânce știți voi cine? Nu vă mai lamentați cu „oamenii au dreptul la protest”. Au! Dar nu hoții și violatorii acestei țări parcă blestemate”.

#guvernare #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.