Care e cea mai marea spaimă a moldovenilor? De problemele de sănătate sau de foame nu prea le pasă. SONDAJ

Majorarea galopantă a prețurilor și războiul din Ucraina sunt principalele preocupări ale cetățenilor Republicii Moldova. Obiectivul de bază al Guvernului ar trebui să fie majorarea pensiilor și salariilor. Sunt datele unui nou sondaj de opinie publică realizat de compania CBS Research.

La întrebarea ce-i îngrijorează cel mai mult, respondenții au spus că cel mai mult îi îngrijorează prețurile – 51,1% și războiul din regiune – 43,2% și sărăcia – 26,8%

72% dintre participanții la sondaj au spus că preocuparea principală a Guvernului trebuie să fie mărirea pensiilor și salariilor. Datele studiului mai arată că preferințele politice ale oamenilor nu s-au schimbat foarte mult, iar în Parlament ar accede aceleași formațiuni politice. Astfel, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, PAS ar obține 28,3% din voturi, PSRM- 22,5%, Partidul Șor – 9,3%, la limita pragului electoral ar fi PCRM cu 4,4% din susținerea oamenilor.

La întrebarea deschisă cine este politicianul în care aveți cea mai mare încredere, președinta Maia Sandu este lider în topul preferințelor oamenilor. Șefa statului se bucură de încrederea a 26,1% din respondenți. Maia Sandu este urmată în top de fostul președinte Igor Dodon, care se bucură de încrederea a 11,1% dintre respondenți. Pe locul trei se plasează Ilan Șor, care se bucură de încrederea a 3,4% dintre respondenți.

Datele sondajului mai arată că, în cazul unui referendum, vectorul european este în topul preferințelor cetățenilor. Din totalul participanților la sondaj 57% ar dori integrarea în Uniunea Europeană și 26,4% și-ar dori integrarea în Uniunea Euroasiatică.

Sondajul a fost realizat de CBS Research în perioada 29 septembrie – 11 octombrie, pe un eșantion de 1 066 de respondenți. Marja de eroare este de +/-3%.

#preturi #sondaj #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.