Royal Mail, serviciul poştal din Regatul Unit, ar putea să concedieze până la 10.000 de angajați. Motivul

Royal Mail, Serviciul poştal din Regatul Unit, a avertizat că până la 10.000 de locuri de muncă au fost în pericol ca răspuns la grevele lucrătorilor, deoarece au fost înregistrată o pierdere semnificativă în prima jumătate a anului, raportează Financial Times.

Serviciul poştal a dat vina pe o pierdere de 70 de milioane de lire sterline pe trei zile, după ce muncitorii au demarat o grevă într-o dispută privind salariul şi condiţiile. Royal Mail a înregistrat vineri o pierdere operaţională ajustată pentru prima jumătate a anului de 219 milioane de lire sterline, în scădere faţă de un profit de 235 de milioane de lire sterline în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Grupul a spus, pe baza estimărilor actuale, că ar putea fi nevoie să efectueze 5.000 până la 6.000 de concedieri până la sfârşitul lunii august a anului viitor.

Se estimează că Royal Mail va elimina 5.000 de posturi cu normă întreagă până în martie şi aproximativ 10.000 de locuri de muncă până în august, pe o perioadă de 12 luni.

„Este o zi foarte tristă”, a declarat directorul executiv Simon Thompson. „Regret că anunţăm aceste pierderi de locuri de muncă. Vom face tot ce putem pentru a evita concedierile obligatorii şi pentru a sprijini pe toţi cei afectaţi. Decizia sindicatului de a alege greva dăunătoare în locul rezoluţiei creşte, din păcate, riscul unor reduceri suplimentare ale numărului de angajaţi”, a adăugat el.

Royal Mail estimează o pierdere din exploatare ajustată pe întregul an de aproximativ 350 de milioane de lire sterline. Aceasta ar putea creşte la 450 de milioane de lire sterline.

„Incertitudinea continuă înseamnă că administraţia nu poate oferi o perspectivă clară pentru întregul an”, se arată în comunicat.

#royal mail #concedieri #greva #angajati #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.