Mediterana are suficiente gaze pentru Europa. Conflictele care încurcă exploatare. ”Turcia vrea o bucată din plăcintă”

16 Oct. 2022, 13:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Oct. 2022, 13:11 // Actual //  bani.md

Ministrul Electricității și Energiei din Egipt, Tarek El Molla a menționat că aprovizionarea cu gaze din Mediterana ar fi „salvatoare pentru Europa în vremuri de criză” și „ar putea în cele din urmă să-i satisfacă nevoile de gaze dacă se fac investițiile potrivite”.

Pe 15 octombrie, președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a mulțumit Egiptului pentru eforturile depuse de a coordona în comun exploatarea resurselor regionale de gaze naturale subacvatice.

În același timp, o serie de zăcăminte de gaze din Estul Mediteranei au probleme legate de rivalitățile și conflictele regionale dintre Egipt și Turcia – zăcămintele din apropierea Libiei și Greciei – și zăcămintele din apele teritoriale ale Ciprului. La fel și depozitele dintre Grecia și Turcia, a explicat politologul egiptean Said Sadek.

„Marea Mediterană este plină de gaze… destule pentru a exporta, dar problema este lupta, mai ales situația cu Libia și va dura timp. Turcia vrea o bucată din plăcintă și au încercat să facă presiuni asupra Greciei”, a spus Sadek.

El a adăugat că dictatorul rus Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, atunci când acesta din urmă a vizitat Moscova, că ar trebui să „continue gazoductul Turkish Stream care merge din Rusia până în Turcia până în Europa de Est”.
Analistul energetic american Paul Sullivan este de acord cu Sadek, subliniind că „există mult gaz în regiunea de est a Mediteranei, dar va dura mult timp pentru a dezvolta zăcămintele infrastructura de transport.

Potrivit analistului, „în timp, zăcămintele de gaze din estul Mediteranei pot livra mult mai mult gaz în Europa și în alte părți.”

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.