Statul, țepuit de șefii companiilor de stat! Proprietățile se duc pe apa sâmbetei

Î.S. Moldaeroservice, Î.S. Tehnico-Experimentală Codru, S.A. Aroma, S.A. Vinuri Ialoveni etc sunt doar câteva dintre cele 56 de companii de stat aflate în proces de insolvabilitate sau lichidare

„În gestiunea companiilor de stat sunt transmise și bunuri din domeniul public, care sunt, teoretic, inalienabile, iar procedura de insolvabilitate prevede înlocuirea organelor de conducere a companiilor de stat cu lichidatorul/administratorul de insolvabilitate și adunarea creditorilor, crește exponențial riscul de delapidare a proprietății publice. Prezentul comentariu trece în revistă constrângerile principale ale procedurii de insolvabilitate a companiilor de stat care creează rețeta perfectă pentru delapidarea proprietății publice”, constată economistul Vitalie Rapcea într-o analiză Expert-Grup.

Potrivit economistului, numeroasele procese de insolvabilitate în care sunt implicate companiile de stat indică asupra unei administrări precare a acestora. Administrarea eficientă a patrimoniului public presupune și pregătirea strategiei și a planului de retragere de pe piață. Într-un astfel de scenariu, organele de conducere a întreprinderii pregătesc acest proces, îl planifică și prin aceasta diminuează costurile și riscurile asociate unei retrageri neplanificate. Faptul că întreprinderile de stat ajung în insolvabilitate este dovada directă a unei administrări defectuoase a patrimoniului public. Din cele 126 de întreprinderi de stat ale cărui fondator este Agenția Proprietății Publice (APP), o pătrime sunt în proces de insolvabilitate sau lichidare, iar din cele 77 de societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat, proporția celor în proces de insolvabilitate sau lichidare este de o treime.

„Insolvabilitatea este un proces care generează un risc sporit de corupție și delapidare a proprietății publice. Procesul de insolvabilitate reprezintă un risc de delapidare de fonduri și prin includerea activelor din domeniul public al statului în masa debitoare care ulterior este utilizată pentru executarea creanțelor patrimoniale ale creditorilor. Companiile de stat gestionează bunuri din domeniul privat și bunuri din domeniul public. Bunurile domeniului public al statului aflate în administrarea întreprinderii nu aparțin acesteia cu drept de proprietate, ele nu pot fi urmărite pentru datoriile întreprinderii de stat . Dat fiind faptul că bunurile domeniului public transmise întreprinderilor de stat nu sunt încă delimitate după domenii și apartenență există riscul includerii acestora în masa debitoare ducând la înstrăinarea proprietății inalienabile a statului”, punctează economistul..

Atragerea subsidiară a statului în procesul de insolvabilitate amplifică enorm gradul de expunere a acestuia. Fondatorul sau organul executiv pot fi atrași la răspundere subsidiară, în cazul în care creditorii le imputează că insolvabilitatea a survenit din culpa acestora . Această prevedere este în contradicție și conflict de normă cu prevederile art. 17 al 2. din legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845/1992, care prevede că asociații și acționarii poartă răspundere pentru obligațiile întreprinderii doar în limita acțiunilor (cotelor) care le aparțin. Delimitarea responsabilității dintre întreprinderea persoană fizică și cea de persoană juridică constă în plafonarea responsabilității proprietarilor în limita acțiunilor sau cotelor ce le aparțin. Instituirea prin legea insolvabilității a unei prevederi care presupune atragerea la răspundere subsidiară a fondatorului deschide larg ușa pentru abuzuri din partea creditorilor și amplifică substanțial expunerea oricărui fondator de societate comercială sau cu răspundere limitată inclusiv expunerea statului în calitate de proprietar al companiilor de stat.

„Companiile de stat sunt aidoma unui copil abandonat care devin o pradă ușoară pentru cei care urmăresc preluarea activelor statului. Pe de-o parte, fondatorul manifestă o relativă indiferență cu referire la compania de stat intrată în dificultate, iar de cealaltă parte, creditorii care au interes în activele companiei de stat, nu urmăresc asanarea acesteia și rambursarea datoriilor, ci deposedarea acesteia de activele mult-râvnite (mai cu seamă dacă este vorba despre terenuri și dacă aceste terenuri sunt amplasate în preajma orașelor). Compania de stat intrată în insolvabilitate, fiind devalizată, adesea nu dispune de resursele necesare pentru angajarea unui avocat, specializat pe insolvabilitate, onorariul căruia se achită în avans. Într-o astfel de situație nu putem vorbi despre o apărare adecvată a intereselor debitorului în procesul de insolvabilitate. Potențialul abuz asupra companiei de stat intrată în insolvabilitate este amplificat și de faptul că administratorul de insolvabilitate poate fi numit la propunerea creditorilor la etapa depunerii cererii introductive . Astfel, creditorii pot solicita un anume administrator prin cârdășia cu care, cei care pot sta în spatele creditorilor iau decizii precum validare/nevalidarea creanțelor, includerea/neincluderea în tabelul creanțelor, contestarea creanțelor creditorilor indezirabili şi sau acceptarea tacită a creanțelor dubitabile înaintate de beneficiarii efectivi prin intermediul persoanelor interpuse, reflectarea incompletă/selectivă a patrimoniului şi inventarului preluat şi trecerea sub tăcere a lipsurilor, exercițiul defectuos sau abuziv al drepturilor procesuale specifice şi altele asemenea”, a concluzionat Vitalie Rapcea.

#insolvabilitatea #coruptie #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin îngrijorător al sectorului agricol și agroalimentar, iar balanța comercială cu producția agricolă devine negativă pentru a doua oară în istoria țării. Concluziile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 24 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, producția agricolă total exportată a scăzut de la 1,94 miliarde de dolari în 2022 la doar 1,51 miliarde în trimestrul II al anului 2025. În primele șase luni ale acestui an, exporturile au însumat 679 milioane de dolari, confirmând o tendință de declin începută încă din 2023. „Republica Moldova trebuie să-și consolideze poziția de țară producătoare de bunuri agricole și agroalimentare. Este inadmisibil ca o țară cu o tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în anii 1990, Republica Moldova înregistra un excedent de peste 500 de milioane de dolari la balanța comercială a produselor agricole. Astăzi, situația s-a inversat, iar deficitul balanței comerciale agricole a ajuns la aproape 70 de milioane de dolari. „Este pentru a doua oară în istoria noastră când balanța comercială cu producția agricolă devine negativă. Pe de o parte cresc importurile, iar pe de altă parte scad exporturile”, a menționat expertul.

Economistul spune că situația este mult mai gravă în cazul producției agroalimentare, unde balanța comercială a devenit negativă în 2024, minus 93 de milioane de dolari, și s-a adâncit în 2025 la minus 226 de milioane. „Industria prelucrătoare practic nu mai funcționează. Pierdem tot ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar, care cândva reprezenta 80% din exporturile agricole ale țării”, a subliniat Ioniță.

În prezent, agricultura reprezintă 44,6% din totalul exporturilor Republicii Moldova, față de 75% în anii 1990. Raportat la PIB, exporturile agricole au scăzut la 7,7%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Există însă și câteva evoluții pozitive, potrivit analistului economic. Exportul de băuturi alcoolice, în special de vermut către SUA, și exportul de fructe, care au crescut în 2024 și 2025, contribuie parțial la echilibrarea balanței comerciale. În schimb, exportul de uleiuri a scăzut dramatic în 2025, minus 307 milioane de dolari față de 2022, iar exportul de cereale s-a redus cu 179 de milioane.

Pe partea de importuri, produsele lactate reprezintă o problemă majoră. Importurile au crescut de la 104 milioane de dolari în 2022 la 153 de milioane în 2025. „La 500 de grame de cașcaval consumate în Republica Moldova, doar 100 de grame sunt de producție autohtonă”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că, deși s-au făcut investiții și s-a îmbunătățit performanța sectorului agricol, lipsește o strategie coerentă care să stimuleze producția cu valoare adăugată înaltă. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să redevină exportator de produse finite, nu doar furnizor de materie primă.