Goana după bani! Băncile ademenesc moldovenii cu dobânzi tentate ca să-și creeze depozite

În luna septembrie moldovenii și-au adus la bănci 4,8 miliarde de lei, cu 72,6% mai mult față de luna similară a anului 2021, dar mai puțin cu 10% față de luna august, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În monedă națională, băncile au atras 3,7 miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 1 miliard de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 77,3 la sută (62,2 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 15,0 la sută cele în valută).

Cele mai multe plasamente sunt pe termen scurt, de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,9 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 47,4 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,07 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 5,30 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 8,09 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 14,14 la sută;

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,14 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,47 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,88 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu luna septembrie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 9,21 p.p., iar rata medie la depozitele în valută – cu 0,38 p.p.

#banic #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.