Ultimele gloanțe ale Kremlinului împotriva Republicii Moldova! Exportul de mere și importul de gaz

Federația Rusă utilizează șantajul în adresa Republicii Moldova. În dependența economică de Rusia au mai rămas 2 vulnerabilități mari – dependența merelor de piața rusă și dependența la importurile de gaze naturale, explică economistul Stas Madan de la Expert Grup.

Kremlinul a decis ca în aceste luni să folosească aceste ultime gloanțe economice împotriva țării noastre. Mai întâi au decis blocarea exportului de fructe în luna august, iar în această perioadă duc un șantaj energetic împotriva țării, care a dus la faptul că în zilele viitoare am putea avea și unele deconectări la furnizarea energiei electrice.

Cum s-a ajuns aici cu energia electrică ca să înțeleagă toată lumea:

În afară de producerea internă, în ultimele luni Republica Moldova își asigura consumul de energie electrică în proporție de 70% de la Centrala de la Cuciurgan și de 30% prin importuri din Ucraina. După atacurile barbare rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Ucraina nu mai are posibilitatea ca în această perioadă să ne livreze energie electrică.

Având aceste circumstanțe, Rusia a considerat că acum ne poate pune la colț și destabiliza situația din țară, iar pentru aceasta au decis să ne livreze mai puține gaze naturale decât s-au obligat prin contract. Drept urmare, Centrala de la Cuciurgan, care produce energia electrică în baza gazului rusesc, a decis ca de luni (24 octombrie) să reducă livrările către malul drept de la 70 la 27% din total consum, iar din noiembrie doar 23% din consum dacă Gazprom va continua să nu-și onoreze angajamentele contractuale și să livreze doar în limita volumelor zilnice de 5,7 milioane m.c în loc de circa 10-11 milioane m.c cât este necesar pentru ambele maluri.

Ce facem mai departe și de unde vine acum „lumina”?

În primul rând, marele nostru noroc că nu stăm acum în întuneric este că în luna martie a acestui an Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul de energie electrică european.

Astfel, după imposibilitatea Ucrainei de a ne mai livra energie electrică, pentru a compensa deficitul în ajutor a venit România care ne oferă 135 MW la un preț de 90 Euro MWh (cel mai mic preț posibil de pe piața de energie din România). După anunțul de reducere a Centralei de la Cuciurgan începând cu ziua de mâine, România crește livrările de energie către Republica Moldova de la 135 la 235 MW. Chiar dacă odată cu începerea sezonului de încălzire, capacitatea de generare a energiei electrice de pe piața internă va crește, oricum vom avea încă deficit de energie în orele de vârf de consum între orele 17:00 și 23:00.

De aceea este FOARTE IMPORTANT SĂ ECONOMISIM în această perioadă prin toate metodele posibile până se vor găsi surse suplimentare de livrare.

Important e să știm că nu suntem singuri. Uniunea Europeană a inițiat un Mecanism de Protecție Civilă pentru Ucraina și Republica Moldova. În această perioadă este critic ca să facem toate eforturile pentru a rămâne de partea lumii libere.

După ce trecem cu brio de această perioadă, inclusiv cu rezistența armatei ucrainene care ține eroic frontul departe de noi, Rusia nu va mai avea pârghii economice de a-și bate joc de noi așa cum a făcut-o din 2006 încoace – embargoul la vinuri (2006, 2013), embargoul la fructe și legume (2014), instituirea arbitrară și unilaterală de taxe vamale (2014) sau persecutarea migranților moldoveni în Rusia.

Va apărea în sfârșit oportunitatea de a ne dezvolta fără a sta mereu cu frica în sân că „fratele mai mare” vrea să ne mai umilească cumva.

PS: În acest an de Ziua Vinului am mers la Chateau Cojușna, o vinărie cochetă și frumoasă cu o colecție impresionantă de vinuri, care la moment exportă în mai multe țări ale lumii. Deși până în 2006 exporta doar în Rusia, acum vinăria nu exportă nici o sticlă de vin pe piața rusă, chiar dacă periodic în ultimii ani a existat interes de la unii imperatori de acolo. Am înțeles și de ce. Când a venit embargoul, compania avea stocuri de 12 milioane de sticle de vin în Rusia, care i-au fost pur și simplu distruse.

#gaz #Energie #export #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.