Lumea încă are nevoie de petrol din Rusia

Lumea încă are nevoie de ţiţeiul din Rusia pentru aprovizionarea pieţei, în pofida plafonării preţului, iar „un nivel de petrol rusesc de 80% – 90% este încurajator” pentru a face faţă cererii, a afirmat marţi Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), transmite Reuters.

Încă nu au fost stabilite detaliile privind plafonarea preţului petrolului rusesc, a explicat Birol la „Săptămâna internaţională a energiei”, care se desfăşoară la Singapore

Plafonul este menit să limiteze veniturile Moscovei din petrol, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, scrie Reuters.

Deşi pot fi exploatate cantităţi imense din rezervele strategice de petrol în eventualitatea întreruperii livrărilor, nu este discutată în prezent o altă punere în circulaţie a rezervelor strategice, a explicat şeful IEA.

De asemenea, Birol a declarat că IEA se aşteaptă la majorarea capacităţilor de energie regenerabilă la aproape de 400 gigawaţi în 2022, un avans de 20% faţă de 2021.

Multe ţări europene şi din alte regiuni accelerează instalarea capacităţilor de energie regenerabilă, reducând procesele de obţinere a licenţelor şi permiselor, pentru a înlocui gazele ruseşti, susţine Birol.

IEA se aşteaptă ca în 2023 consumul de petrol să crească cu 1,7 milioane bpd.

#petrol #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.