Chinezii pun mâna pe o parte din cel mai mare port german. Decizia lui Olaf Scholz atrage critici: O mare greșeală

Guvernul german a fost de acord să permită grupului chinez de transport maritim Cosco să ia o participaţie în cel mai mare port maritim al ţării, într-o decizie care a divizat parlamentarii şi a atras critici de la Bruxelles, a raportat Financial Times.

Cosco Shipping Ports va avea permisiunea de a achiziţiona până la 25% din instalaţia de containere Tollerort – unul dintre numeroasele terminale care cuprind portul Hamburg – a anunţat miercuri guvernul federal.

Acordul este un compromis, convenit la insistenţele cancelarului german Olaf Scholz, după opoziţia din motive de securitate naţională din partea ministerelor sale de economie, externe, apărare şi interne. Cosco plănuia iniţial să achiziţioneze 35% din terminal, pentru 65 de milioane de euro, de la compania de logistică HHLA, într-o ofertă anunţată anul trecut.

Achiziţia vine într-un moment sensibil pentru relaţiile dintre Berlin şi Beijing: războiul Rusiei în Ucraina, în special, a dat impuls criticilor legăturilor economice ale Germaniei cu potenţialii rivali geopolitici, scrie ZF.

China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar Scholz va călători în China săptămâna viitoare în prima sa vizită oficială la Beijing, luând cu el o delegaţie de afaceri.

Ministerul Economiei a spus că, în condiţiile revizuite ale acordului portuar, Cosco nu va putea exercita nicio influenţă nejustificată asupra managementului terminalului. Compania chineză este deja cel mai mare client al portului.

„Orice achiziţie suplimentară peste pragul de [25%] este interzisă”, a spus ministerul. „Acest lucru împiedică o participare strategică în [Tollerort] şi reduce achiziţia la o participare pur financiară. Motivul interdicţiei parţiale este existenţa unei ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice.”

Cosco Shipping Ports este o filială listată la Hong Kong a companiei de stat China Cosco Shipping Corporation, ale cărei filiale oferă şi sprijin marinei chineze.

În Europa, companiile chineze deţin acţiuni într-o serie semnificativă de porturi, inclusiv în Le Havre şi Dunkerque în Franţa, Anvers şi Bruges în Belgia, precum şi în Spania, Italia, Turcia şi Grecia.

Cel mai mare partener de coaliţie al lui Scholz, Partidul Verzilor, s-a opus în mod deosebit candidatului Cosco.

Liderul fracţiunii, Katharina Dröge, a spus că acordul a fost „o mare greşeală” a cancelarului.

#port #transport maritim #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).