Mercedes-Benz se retrage din Rusia. Vinde acţiunile subsidiarelor unui investitor local

Mercedes-Benz a anunţat că se va retrage de pe piaţa rusă. Potrivit Reuters, producătorul auto vinde unui investitor local acţiunile subsidiarelor sale industriale şi financiare.

Mercedes-Benz Russia a precizat că acţiunile subsidiarelor locale vor fi vândute unui dealer auto – Avtodom. Un purtător de cuvânt al Mercedes a declarat că participaţia de 15% deţinută de companie la producătorul rus de camioane Kamaz nu va fi afectată de această tranzacţie şi ar urma să fie transferată anul acesta către Daimler Truck, aşa cum era planificat.

Directorul financiar al Mercedes, Harald Wilhelm, a explicat că tranzacţia nu ar urma să aibă efecte semnificative asupra profitabilităţii grupului german, dincolo de cele raportate în trimestrele precedente.

„Finalizarea tranzacţiei depinde de aprobarea autorităţilor şi implementarea condiţiilor contractuale convenite”, a adăugat oficialul.

Avtodom a informat că va selecta un partener din domeniul tehnologiei pentru a continua operarea facilităţilor de producţie de la Esipovo, la nord-vest de Moscova, unde Mercedes-Benz are o fabrică.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Mercedes a suspendat la începutul lunii martie fabricarea de autovehicule pe piaţa rusă.

Conform datelor Association of European Businesses (AEB), în primele nouă luni din 2022, au fost vândute 9.558 de vehicule Mercedes în Rusia, un declin de 72,8% faţă de anul trecut.

#producator #mercedes benz #auto #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.