Putin, prins cu minciuna. O mică țară din Europa i-a dat lovitura de grație

Rusia publică informații false pentru a ataca Ucraina

Rusia a folosit o fotografie din Slovenia din 2010 pentru a susţine pe Twitter afirmaţiile despre o „bombă murdară” care ar fi pregătită de Ucraina, a declarat miercuri guvernul sloven.

Dragan Barbutovski, consilier al biroului premierului Robert Golob, a susținut că fotografia a fost folosită în mod necorespunzător și fără aprobarea autorităților slovene.

De asemenea, guvernul din Slovenia a postat pe pagina sa de Twitter aceeași informație, în care denunță faptul că fotografie folosită de Rusia este o fotografie a Agenţiei Slovene pentru Deşeuri Radioactive.

În fotografii apare o centrală nucleară, un loc de depozitare a deşeurilor radioactive, reactoare de cercetare ştiinţifică, dar şi saci din plastic care conţin uraniu şi plutoniu uzaţi.

Vladimir Putin a vorbit despre bomba murdară a Ucrainei

Și președintele rus Vladimir Putin a afirmat, miercuri, că Rusia cunoaște planurile Ucrainei de a utiliza o „bombă murdară”.

SUA, Europa şi NATO au încadrat acuzaţia împotriva Ucrainei ca fiind o invenţie a Rusiei. În același timp, guvernul ucrainean a avertizat că Rusia denunţă adesea astfel de probleme atunci când intenţionează să folosească ea însăşi arme interzise, cel mai adesea sub „steag fals” şi apoi să dea vina pe Kiev.

„Bomba murdară” este realizată din explozibili convenţionali înconjuraţi de materiale radioactive destinate să fie diseminate în praf în momentul exploziei, potrivit spotmedia.ro.

„O bombă murdară nu este o armă de distrugere în masă, ci o armă de perturbare în masă, ale cărei obiectivele principale sunt contaminarea și teama”, a precizat Comisia de reglementare nucleară a Statelor Unite, o agenție independentă, într-un articol de fond privind bombele murdare.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.