Credit Suisse îşi planifică renaşterea din cenuşă: Banca vrea să strângă 4 miliarde de dolari pentru reparații

Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

„Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. „Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston.

Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în „unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

#Credit Suisse #reconstructie #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.