La 1 noiembrie intră în vigoare un nou acord de îmbunătățire a fluxurilor comerciale dintre UE și Moldova

Un nou acord de îmbunătăţire a fluxurilor comerciale dintre UE şi Republica Moldova intră în vigoare la 1 noiembrie, potrivit unui comunicat de presă transmis de Comisia Europeană. Noile înțelegeri înseamnă că atât UE, cât și Moldova își vor recunoaște reciproc programele operatorilor economici autorizați (AEO), reunind comercianții care îndeplinesc anumite criterii și care, prin urmare, pot beneficia de regimuri vamale simplificate.

Începând cu 1 noiembrie, atât UE, cât și Moldova le vor oferi reciproc avantaje operatorilor economici autorizați ai celeilalte părți, cum ar fi mai puține controale vamale și tratament prioritar la vămuire.

Acordul reprezintă un important pas înainte în relațiile comerciale dintre UE și Moldova. Acesta va oferi și mai multe oportunități comerciale și va contribui la buna circulație a mărfurilor între cele două părți, fără a compromite standardele înalte de securitate.

Într-un moment în care operatorii economici au nevoie de tot sprijinul pe care îl pot obține pentru a depăși criza actuală cauzată de războiul din Ucraina, acordul va face comerțul mai ușor și mai puțin costisitor pentru mulți comercianți din UE și din Republica Moldova.

Relațiile dintre UE și Moldova se desfășoară în baza Acordului de asociere, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA). UE cooperează cu Moldova în cadrul politicii europene de vecinătate și al dimensiunii sale regionale estice, Parteneriatul estic, cu obiectivul principal de a apropia Moldova de UE.

UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 52,2 % din totalul schimburilor comerciale ale țării. Exporturile din UE către Moldova s-au ridicat la 3,8 miliarde EUR în 2021.

#comert #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.