Misiune complicată pentru Poliția de Fontieră! Vrea să prindă rachetele lui Putin

Accesul în zona din extremitatea de nord a localității Naslavcea, aflată la frontieră cu Ucraina, inclusiv accesul pe insulă, a fost restricționat, urmare a căderii în această dimineață a resturilor unei rachete, doborâte de sistemul anti-aerian ucrainean, anunță un comunicat al Poliției de Frontieră.

În prezent, Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova, cu mijloace proprii, a dispus supravegherea aeriană a spațiului în zona de frontieră cu Ucraina, iar sectoarele poliției de frontieră Otaci și Ocnița au fost introduse în regim special de activitate.De asemenea a fost sporit numărul patrulelor poliției de frontieră pe fâșia verde, aflată pe granița cu Ucraina, în zona Naslavcea.

La moment, are loc documentarea evenimentului de către o echipă condusă de un procuror.

În această dimineață resturile unei rachete, care a fost doborâtă de sistemul anti-aerian ucrainean, a căzut pe teritoriul Republicii Moldova în extremitatea nordică a localității Naslavcea. Incidentul nu a înregistrat victime, dar ferestrele mai multor locuințe din Naslavcea au fost distruse.

Autoritățile ucrainene au informat că, în această dimineață, a avut loc un atac cu drone asupra barajului Dnestrovsc1, din teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 Km de barajul Naslavcea. Atacul rusesc nu a afectat barajul, dar au fost atacate componentele electrice aferente barajului ucrainean, vizate fiind transformatoarele electrice.

Autoritățile ucrainene anunță că nu există pericol de inundații.

#politia #rachete #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.