(VIDEO) Traian în inspecție la Durlești. Ce planuri au autoritățile locale

Ora de LIVE cu Traian continuă turul prin suburbiile orașului Chișinăului. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Durlești, unde a discutat despre planuri, realizări și problemele cu care se confruntă localitatea cu Eleonora Șaran, primarul orașului.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 23 milioane de lei pentru dezvoltarea orașului Durlești.

„Am de muncit cu peste 20 de mii de caractere. Fiecare are poziția și viziunea lui. Trebuie să cauți un echilibru între oameni și ceea ce se întâmplă: să iei și decizii corecte, și decizii pe care le solicită oamenii”, menționează primarul localității, Eleonora Șaran.

Orașul Durlești este situat în partea de nord-vest a orașului Chișinău, mărginindu-se cu sectorul Buiucani, fiind despărțit de Capitală doar de un drum – strada Hotinului. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în 1470 și are o populație de circa 23 000 de oameni.

„În ultimii trei ani am realizat peste 70 de proiecte mari. Am început construcția unei anexe a liceului Hyperion, am reamenajat cartierul Gribov – un proiect pe care, la fel, oamenii și l-au dorit zeci de ani. Depunem tot efortul și dăm tot ce avem mai bun pentru a schimba localitatea noastră și pentru a lăsa ceva frumos în urmă”, conchide Eleonora Șarov.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Durlesti #realizari #planuri #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.