(FOTO) Străzi mai bune în centrul Chișinăului până la sfârșitul anului viitor

Străzile 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina urmează a fi reparate capital până la sfârșitul anului 2023. Lucrările de reparație au început în luna martie curent, durata planificată a acestora, în baza contractelor semnate cu antreprenorii, fiind de aproximativ 18 luni.

Pentru strada 31 August 1989 este preconizată reconstrucția în format „coridor verde”, care pe lângă reparația capitală a carosabilului, mai presupune și amenajarea pistelor pentru bicicliști, a locurilor de parcare și modernizarea trotuarelor și a iluminatului stradal.
Și pe străzile Tighina și Alexandru cel Bun se reabilitează partea carosabilă, se amenajează locuri de parcare, totodată fiind reparate trotuarele și iluminatul stradal.

În total, vor fi reparați 6,7 km de carosabil și 78 000 m2 trotuare, vor fi instalați 288 de stâlpi și 654 corpuri de iluminat. Totodată, vor fi schimbate peste 1500 metri liniari de rețele de canalizare pluvială.

La această etapă, pe toate șantierele se înregistrează un progres mediu de 35%. Lucrările de reparație se execută pe tronsoane, pentru a crea disconfort minim trecătorilor, dar și celor care locuiesc în zona șantierelor.

Toate intervențiile se realizează în cadrul Pachetului II al proiectului „Reabilitarea străzilor centrale și modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chișinău”, în valoare totală de 11,8 milioane Euro, finanțat de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondului Special de Energie Verde al BERD.

În cadrul aceluiași proiect, pe aceste străzi s-au executat anterior lucrări de reabilitare a rețelelor utilitare, finanțate în totalitate de către Primăria Municipiului Chișinău, această contribuție fiind stipulată în condițiile de acordare a împrumutului.
Contractele de împrumut și finanțare cu BERD și BEI au fost semnate în anii 2011 și 2012, finanțarea externă asigurată fiind de 22 milioane euro pentru reabilitarea a șase străzi principale și secundare din Chișinău.

Anterior, în cadrul Pachetului I au fost reabilitate bd. Constantin Negruzzi, str. Vasile Alecsandri și bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

#reparatii #strazi #Centru #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi