Un nou record pentru inflația din zona euro! În ce țări se înregistrează cea mai înaltă rată

31 Oct. 2022, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Oct. 2022, 14:19 // Actual //  MD Bani

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna octombrie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în condiţiile în care presiunile pe partea de preţuri par să se generalizeze, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 10,7% în luna octombrie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 9,9% înregistrat în luna septembrie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,2%.

La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 41,9%, mai mare faţă de avansul de 40,7% înregistrat în luna septembrie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 13,1%, după o creştere de 11,8% în luna septembrie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 6,4%, la 6% în septembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,4%), urmată de Letonia (22%) şi Lituania (21,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Franţa (7,1%) şi Spania (7,3%).

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de doar 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, după o creştere de 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. În cazul UE, economia blocului comunitar a înregistrat un avans de 0,2% în trimestrul al treilea, după un avans de 0,7% în trimestrul al doilea.

Inflaţia record din zona euro a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze dobânda de referinţă în cel mai rapid ritm din istoria instituţiei. În ultimele trei luni BCE a majorat costul creditului cu 200 de puncte de bază şi a promis că va continua să majoreze dobânzile şi la următoarea reuniune de politică monetară, care va avea loc în data de 15 decembrie.

Însă creşterea dobânzilor de politică monetară de către BCE a dus la majorarea costurilor la care se împrumută companiile şi guvernele şi a dat naştere la îngrijorări că lupta împotriva inflaţiei va afecta creşterea economică.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.