Exporturile zilnice ale Gazprom au scăzut cu 11,5%

Exporturile zilnice ale Gazprom către pieţele străine cheie au scăzut în octombrie, deoarece fluxurile spre Europa au rămas plafonate, transmite Bloomberg.

Temerile privind livrările de combustibil ale Rusiei, care reprezentau o treime din consumul de gaze al Europei, s-au atenuat în ultimele săptămâni. Vremea neobişnuit de caldă a întârziat cererea pentru încălzire, permiţând statelor europene să continue înmagazinarea gazelor în depozite. Capacităţile UE de stocare a gazelor erau pline în proporţie de peste 94% săptămâna trecută, faţă de media sezonieră de 89% din ultimii cinci ani.

Gigantul rus a exportat 139 milioane metri cubi pe zi în octombrie către ţările din afara Comunităţii Statelor Independente (CIS), un declin de 11,5% faţă de luna precedentă, conform calculelor Bloomberg pe baza datelor publicate marţi. De la începutul anului, livrările Gazprom către principalii săi clienţi străini au scăzut cu 42,6% faţă de anul trecut, la 91,2 miliarde metri cubi (bcm).

Fluxurile zilnice de gaze via Ucraina s-au situat în medie la peste 42 milioane metri cubi pe zi, în octombrie, în timp ce livrările prin conducta TurkStream către Europa s-au situat în medie la aproximativ 29 milioane metri cubi pe zi. Exporturile totale ale Rusiei spre Europa s-au ridicat la doar o cincime din nivelul anterior invadării Ucrainei, în februarie.

Fluxurile către China prin conducta „Power of Siberia” continuă să crească, livrările depăşind volumele zilnice contractate, a anunţat Gazprom.

Producţia medie zilnică de gaze a Gazprom s-a situat în octombrie la 990 milioane metri cubi, un avans de aproape 18% faţă de luna precedentă, conform calculelor Bloomberg. Anul acesta, producţia a scăzut cu 19% faţă de anul trecut, la 344 bcm.

#livrari #gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.