Compania fostului șef Air Moldova lansează din decembrie zboruri din Cluj-Napoca spre Tel Aviv

Compania aerienă HiSky, fondată de Iulian Scorpan din Republica Moldova (a condus compania de stat AirMoldova), îşi extinde din luna decembrie oferta de rute operate de pe aeroportul din Cluj-Napoca cu o nouă destinaţie internaţională, Israel. Tel Aviv este cea de-a treia rută introdusă de HiSky cu plecare de pe aeroportul Avram Iancu, după capitala Irlandei, Dublin, şi Bucureşti.

Cursa inaugurală va avea loc joi, 8 decembrie, cu plecare din Cluj-Napoca către principalul aeroport internaţional din Israel, Ben Gurion, potrivit unui comunicat de presă al companiei HiSky.

Orarul companiei prevede două curse săptămânale către această destinaţie, în fiecare zi de joi şi duminică, cu plecare din Cluj-Napoca şi retur. Preţul unei călătorii Cluj-Napoca-Tel Aviv, cu toate taxele incluse, porneşte de la 59 de euro. Hub-ul de la Cluj-Napoca este prima bază operaţională deschisă de compania HiSky în România, în primăvara anului 2021, atât pentru curse regulate, cât şi pentru destinaţii operate în regim charter.

’’Cluj-Napoca este nu doar primul nostru hub din România dar şi una dintre cele mai importante centre regionale pe care le avem în vedere în strategia de dezvoltare a companiei. Un pas important a fost deschiderea rutei directe Cluj-Napoca-Bucureşti, care permite pasagerilor din regiune conexiunea cu destinaţiile operate de noi din capitală, iar în sezonul de iarnă, aşa cum am anunţat, extindem reţeaua de rute internaţionale operate direct de pe aeroportul Avram Iancu. Tel Aviv a devenit una dintre destinaţiile noastre consacrate, pe care le operăm deja din Chişinău şi Bucureşti şi suntem convinşi că va reprezenta una din opţiunile preferate de călătorie şi pentru pasagerii regiunea Nord-Vest.’’, a spus Mareş Cărăvan, director comercial HiSky Europe, într-un comunicat de presă.

HiSky operează din România zboruri internaţionale directe cu plecare de pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Baia Mare către Tel Aviv, Bruxelles, Paris şi Dublin. Din Republica Moldova, pasagerii pot călători cu HiSky către cinci destinaţii externe, Milano, Paris, Dublin, Frankfurt şi Tel Aviv.

Compania are în operare o flotă de cinci aeronave, cu o vârstă medie de 7 ani, din familia Airbus A320. Din primăvara anului viitor, alte două aeronave Airbus A321 LR noi vor intra în flota HiSky. Datorită performanţei pe distanţe lungi a acestui tip de aeronavă, pasagerii din România vor putea călători fără escală în destinaţii îndepărtate atât în regim charter, dar şi pe rutele regulate pe care compania aeriană urmează să le adauge în portofoliu. De la începutul anului 2021, HiSky a operat peste 5.200 de zboruri interne şi internaţionale şi a transportat peste 550.000 de pasageri, dintre care mai mult de două treimi cu plecare din România.

#cursa #Israel #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.