O companie low-cost care operează și în Moldova vrea să transporte mai mulți pasageri

Compania aeriană low-cost Wizz Air intenţionează să-şi majoreze capacitatea cu 35% în perioada septembrie 2022 – martie 2023 deoarece cererea pentru călătorii rămâne solidă, în pofida presiunilor cu care se confruntă bugetele gospodăriilor din cauza inflaţiei, transmite Reuters.

„Până acum nu vedem indicii privind o scădere a cererii, astfel încât rămânem încrezători”, a afirmat directorul general al Wizz Air, Jozsef Varadi, adăugând că nivelul rezervărilor este ridicat.

Planificata creştere de 35% a capacităţii este faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, ceea ce înseamnă că Wizz se va alătura rivalei low-cost Ryanair ca una din puţinele companii aeriene europene care vor depăşi nivelul de dinaintea pandemiei.

În trimestrul trei din 2022, câştigurile de bază ale Wizz s-au situat la 374 milioane de euro, o redresare după pierderile de 154 milioane de euro din precedentele trei luni, când lipsa de personal din aeroporturi a dus la anularea zborurilor.

În perioada martie – septembrie 2022 a înregistrat o pierdere operaţională de 63,8 milioane de euro, a anunţat operatorul aerian listat la Bursa de la Londra.

Informaţiile recentă din presă sugerează că ar putea exista o consolidare în sectorul transportului aerian Europa, dar Varadi a declarat că nu vede Wizz ca o ţintă de preluare, ţinând cont că Indigo Partners deţine o participaţie de aproximativ 18%.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări, transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014, operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#wizz air #companie aeriana #calatorii #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom