(VIDEO) Traian în inspecție la Cruzești. Descoperă proiectul de suflet al primarului comunei

Ora de LIVE cu Traian continuă inspecția în suburbiile Chișinăului. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Cruzești, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu Violeta Crudu, primarul comunei.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 4,72 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Cruzești.

„Proiectul meu de suflet este reparația școlii din Cruzești, pe care am transformat-o în complex educațional. Până atunci, grădinițele se aflau în două case vechi. Datorită Guvernului României am reușit să creăm acest complex educațional și să-l trecem la balanța Primăriei Chișinău. Astfel, am putut să salvăm și școala, unde aveam puțini copii, dar și grădinița. În fiecare an, municipalitatea ne oferă circa 400-500 mii de lei pentru infrastructura instituției”, a declarat Violeta Crudu, care a câștigat în 2021 al doilea mandat de primar în satul Cruzești.

Situată la 14 km de Chișinău, comuna Cruzești este formată din satele Cruzești (sat-reședință) și Cereborta. La momentul recensământului din 2014, comuna avea o populație de circa 1 815 de locuitori. Localitatea se învecinează cu Budești, Colonița și Tohatin.

„Suntem printre puține localități din Moldova, care are 100% apeduct și 95% gazoduct. Deja avem un proiect pentru încă o porțiune de gazoduct, care a fost finanțat inclusiv de Primăria Chișinău”, conchide primarul.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Cruzesti #Ora de live cu Traian #realizari #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.