Moldova nu poate primi curent de la Hidroelectrica. Seceta din lacuri a oprit turbinele din România

Cu un grad de umplere al lacurilor de acumulare la debutul sezonului rece de sub 70%, suntem în cea mai proastă situație din ultimii patru ani, potrivit datelor publice consultate de noi. Iar situația s-ar putea înrăutăți dacă nu vin ploile și ar putea fi nevoie de mai multă apă din lacuri pentru a suplini ce nu aduce Dunărea – hidrocentrala de la Porțile de Fier merge uneori la o zecime din puterea instalată. Care pot fi problemele, mai jos.

Deși este cald încă, sistemul energetic a intrat în perioada sa rece, noiembrie-martie. În ceea ce privește stocurile de gaze, autoritățile ne liniștesc cu procentul de înmagazinare de peste 96%, care în teorie ar fi suficient să trecem iarna, deși rămâne spinoasa problemă a importurilor în situația unor temperaturi scăzute, care să spunem că parțial ar putea fi rezolvată prin scăderea (deja) a consumului industriei. În ceea ce privește energie electrică din cărbune, iarăși, se pare că am sta destul de bine (99% stocuri), potrivit unei afirmații a oficialilor Ministerului Energiei de acum câteva zile, deși încă nu este clar dacă după 1 ianuarie vor funcționa toate grupurile disponibile pe lignit de la CE Oltenia sau unele vor fi trecute în ceea ce se cheamă “rezerva caldă” pentru a fi folosite la nevoie.

Astfel, potrivit ENTSO-E, în săptămâna 43 din acest an (24-30 octombrie), cantitatea de energie echivalentă din lacurile de acumulare din România era de doar 2,05 TWh.

Este cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în această perioadă a anului.

Anul trecut aveam 2,19 TWh, acum doi ani 2,48 TWh, iar în 2019 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E.

Hidroelectrica vine oricum după o perioadă destul de dificilă din punct de vedere al producției de energie electrică – în primele șase luni ale anului, producția de energie a scăzut cu 30% față de anul trecut (a ajuns doar la 7 TWh), pe fondul unui 2022 secetos. Lucrurile stau rău și acum.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de peste Prut de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.