Moldova nu poate primi curent de la Hidroelectrica. Seceta din lacuri a oprit turbinele din România

Cu un grad de umplere al lacurilor de acumulare la debutul sezonului rece de sub 70%, suntem în cea mai proastă situație din ultimii patru ani, potrivit datelor publice consultate de noi. Iar situația s-ar putea înrăutăți dacă nu vin ploile și ar putea fi nevoie de mai multă apă din lacuri pentru a suplini ce nu aduce Dunărea – hidrocentrala de la Porțile de Fier merge uneori la o zecime din puterea instalată. Care pot fi problemele, mai jos.

Deși este cald încă, sistemul energetic a intrat în perioada sa rece, noiembrie-martie. În ceea ce privește stocurile de gaze, autoritățile ne liniștesc cu procentul de înmagazinare de peste 96%, care în teorie ar fi suficient să trecem iarna, deși rămâne spinoasa problemă a importurilor în situația unor temperaturi scăzute, care să spunem că parțial ar putea fi rezolvată prin scăderea (deja) a consumului industriei. În ceea ce privește energie electrică din cărbune, iarăși, se pare că am sta destul de bine (99% stocuri), potrivit unei afirmații a oficialilor Ministerului Energiei de acum câteva zile, deși încă nu este clar dacă după 1 ianuarie vor funcționa toate grupurile disponibile pe lignit de la CE Oltenia sau unele vor fi trecute în ceea ce se cheamă “rezerva caldă” pentru a fi folosite la nevoie.

Astfel, potrivit ENTSO-E, în săptămâna 43 din acest an (24-30 octombrie), cantitatea de energie echivalentă din lacurile de acumulare din România era de doar 2,05 TWh.

Este cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în această perioadă a anului.

Anul trecut aveam 2,19 TWh, acum doi ani 2,48 TWh, iar în 2019 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E.

Hidroelectrica vine oricum după o perioadă destul de dificilă din punct de vedere al producției de energie electrică – în primele șase luni ale anului, producția de energie a scăzut cu 30% față de anul trecut (a ajuns doar la 7 TWh), pe fondul unui 2022 secetos. Lucrurile stau rău și acum.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de peste Prut de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom