Situație gravă în Republica Moldova! Aurescu: România asigură peste 90% din necesarul de consum de energie electrică

România asigură Republicii Moldova în acest moment peste 90% din necesarul de consum de energie electrică, a declarat sâmbătă ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la Digi 24.

„Situaţia este gravă, pentru că în acest moment Republica Moldova are o situaţie energetică foarte complicată, fiind dependentă sută la sută de resurse externe şi în ceea ce priveşte gazul şi în ceea ce priveşte energia electrică.

Pentru energie electrică deja România în acest moment asigură cred că peste 90% din necesarul de consum al Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, aş spune că reacţia României a fost extrem de promptă de la momentul în care de fapt după bombardamentele din Ucraina Ucraina nu a mai putut să exporte energie electrică în Republica Moldova. Şi atunci, acel necesar pe care Republica Moldova îl cumpăra din Ucraina a fost şi este asigurat în acest moment de către România”, a afirmat Aurescu, la Digi24.

Potrivit acestuia, deocamdată România poate asigura acest necesar, iar „specialiştii în energie pot să spună mai bine care sunt intervalele de timp pe care se poate conta” pentru livrări de energie electrică.

El a afirmat că România a ajutat republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc.

„De asemenea, am ajutat Republica Moldova prin furnizarea de păcură, de lemn de foc. Guvernul a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Republicii Moldova. Continuăm cu apelurile la comunitatea internaţională pentru a acorda granturi Republicii Moldova ca să poată să cumpere energie de pe piaţa liberă”, a mai susţinut ministrul.

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.