Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

05 Nov. 2022, 18:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2022, 18:03 // Actual //  bani.md

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

17 Nov. 2026, 10:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Taxele aplicate consumului vor reprezenta principala sursă de venituri a bugetului de stat în anul 2027. Guvernul estimează că va încasa 63,48 miliarde de lei din taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accize, echivalentul a aproape 69% din totalul veniturilor bugetare, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor.

Cea mai mare parte a banilor urmează să provină din TVA, pentru care autoritățile prognozează încasări de 47,22 miliarde de lei. Accizele, aplicate unor categorii de produse, inclusiv carburanților, tutunului și băuturilor alcoolice, ar urma să aducă alte 16,26 miliarde de lei.

Astfel, numai din aceste două categorii de taxe, statul estimează că va colecta, în medie, aproximativ 5,29 miliarde de lei lunar sau aproape 174 de milioane de lei pe zi.

În comparație, impozitele pe venit ar urma să genereze 15,38 miliarde de lei, de peste patru ori mai puțin decât TVA și accizele cumulate. Din această sumă, 11,24 miliarde de lei sunt estimate din impozitul pe venitul persoanelor juridice, iar 4,14 miliarde de lei din impozitul pe venitul persoanelor fizice.

O altă sursă de venituri o constituie taxele asupra comerțului exterior și operațiunilor externe, estimate la 3,24 miliarde de lei, dintre care 3,13 miliarde de lei reprezintă taxe vamale și alte taxe de import.

Per ansamblu, Guvernul prognozează pentru anul 2027 venituri din impozite și taxe în valoare de 84,48 miliarde de lei. Acestea reprezintă aproximativ 91,5% din totalul veniturilor bugetului de stat.

Pe lângă încasările fiscale, autoritățile mizează pe granturi externe de 2,17 miliarde de lei și alte venituri de 5,68 miliarde de lei. Din această ultimă categorie, dividendele încasate de stat sunt estimate la 2,05 miliarde de lei.