Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.