Nevasta premierului UK încasează milioane de lire sterline de la o firmă care a rămas la Moscova

05 Nov. 2022, 19:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2022, 19:51 // Actual //  bani.md

Compania indiană de servicii IT Infosys de la care soția prim-ministrului britanic colectează dividende anuale de 11,5 milioane de lire sterline încă operează de la Moscova, la opt luni după ce a anunțat că se retrage.

Compania are un birou cu personal și plătește subcontractori din capitala Rusiei pentru a presta servicii IT pentru un client global, deși un purtător de cuvânt a spus că intenționează să pună capăt acestui aranjament, transmite The Guardian.

Soția premierului Rishi Sunak, Akshata Murty, este fiica fondatorului Infosys, Narayana Murthy. Ea deține o participație de 0,91% în această companie, în valoare de 690 de milioane de lire sterline, care o răsplătește cu dividende anuale de mai multe milioane de lire sterline.

La începutul acestui an, soţia premierului UK a acceptat să plătească impozit pe dividendele ei de la Infosys atât în ​​Marea Britanie, cât și în India.

Vineri seara, o sursă apropiată de Akshata Murty a spus că investiția a fost o moștenire de la tatăl ei și că ea nu a avut niciun rol operațional în companie.

Infosys a anunțat în martie că se retrage din Rusia, după acuzațiile unui politician ucrainean că familia actualului premier britanic (care atunci era ministru de Finanţe) câștigă „bani pătaţi de sânge” de la Moscova.

În aprilie, surse din companie spuneau că au de gând să-și închidă biroul „urgent”.

La șapte luni de la acea declarație de intenție, biroul Infosys din Moscova păstrează o placă a companiei pe un perete exterior, iar surse au confirmat pentru The Guardian că personalul administrativ a continuat să lucreze acolo.

Personalul rămas a fost însărcinat să mute echipamentul IT înainte de o relocare în India.

Un purtător de cuvânt a spus că angajații care se ocupă cu clienții au plecat în ultimele săptămâni. Dar Infosys plăteşte doi subcontractori din Moscova pentru a face operaţiuni în numele său pentru un client, ridicând noi semne de întrebare cu privire la viteza cu care compania are de gând să se retragă de tot.

Un lider din partidul de opoziţie de la Londra, laburista Angela Rayner, susţine că premierul Sunak „nu a reușit să-și pună ordine în propria casă”:

„Este cu totul scandalos că, la atâtea luni după ce Infosys a declarat că se va retrage de urgență din Rusia, familia Sunak ar putea beneficia material de operațiunile de la Moscova. Discursul dur al premierului despre sancțiunile împotriva lui Putin este compromis de conflictele sale private de interese.

Când era ministru de Finanţe, Rishi Sunak a ordonat companiilor din Marea Britanie să reconsidere orice investiții care i-ar sprijini în vreun fel pe Putin și regimul său, dar el nu a reușit să-și pună complet în ordine propria casă.”

Cele mai multe dintre principalele firme globale de IT și consultanță, cum ar fi Oracle, PwC, McKinsey, Accenture și KPMG, și-au închis operațiunile în Rusia la scurt timp după invazia Ucrainei din 24 februarie.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!