Putin, manipulat de apropiați. „Păpușarii” din spatele războiului

Vladimir Putin nu a fost convins să atace Ucraina

Încă de la început, Nikolai Patrușev și Aleksander Bortnikov s-au aflat în spatele deciziei de a invada Ucraina. Potrivit jurnaliștilor cu surse în interiorul guvernului rus, oficialii aveau planul de atac încă de la sfârșitul verii 2021. Deși la acel moment nu aveau o strategie bine definită, au reușit într-un final să-l convingă și pe Vladimir Putin că ideea lor este una bună.

Graba forțelor de securitate ruse se explică prin „lipsa de timp” din cauza vârstei respectabile a liderului de la Kremlin, care a împlinit 70 de ani în octombrie.

Cei doi au fost convinși că nu va mai exista un moment la fel de prielnic pentru a rezolva problema „agresiunii vestice”.

Ei început să-l încurajeze nu numai pe Putin, ci și pe Șoigu să intre în război împotriva Ucrainei. Ministrul Apărării s-a îndoit de oportunitatea acestei idei până la final, dar a devenit un „executor tăcut al ordinelor”.

Anturajul lui Putin nu știau de planul invadării Ucrainei

Potrivit The Times, majoritatea apropiaților președintelui rus nu erau conștienți de intenția unei invazii, ci au aflat despre asta doar cu câteva zile înainte.

Un „prieten de familie” al președintelui rus, cu care au vorbit jurnaliștii, a susținut că majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei au aflat despre invazie în timpul unei întâlniri din 21 februarie.

Chiar și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost printre cei care nu au știut de planul de a ataca Kievul până în ultimul moment. Sursa susține că nu a fost pe deplin de acord cu forțele de securitate ale lui Putin în această problemă, potrivit știripesurse.ro.

Acum, Vladimir Putin se află în ipostaza celui care trebuie să le dea explicații marilor oligarhi cu privire la acțiunile sale, pentru a nu-și pierde propria influență.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.