Putin, manipulat de apropiați. „Păpușarii” din spatele războiului

Vladimir Putin nu a fost convins să atace Ucraina

Încă de la început, Nikolai Patrușev și Aleksander Bortnikov s-au aflat în spatele deciziei de a invada Ucraina. Potrivit jurnaliștilor cu surse în interiorul guvernului rus, oficialii aveau planul de atac încă de la sfârșitul verii 2021. Deși la acel moment nu aveau o strategie bine definită, au reușit într-un final să-l convingă și pe Vladimir Putin că ideea lor este una bună.

Graba forțelor de securitate ruse se explică prin „lipsa de timp” din cauza vârstei respectabile a liderului de la Kremlin, care a împlinit 70 de ani în octombrie.

Cei doi au fost convinși că nu va mai exista un moment la fel de prielnic pentru a rezolva problema „agresiunii vestice”.

Ei început să-l încurajeze nu numai pe Putin, ci și pe Șoigu să intre în război împotriva Ucrainei. Ministrul Apărării s-a îndoit de oportunitatea acestei idei până la final, dar a devenit un „executor tăcut al ordinelor”.

Anturajul lui Putin nu știau de planul invadării Ucrainei

Potrivit The Times, majoritatea apropiaților președintelui rus nu erau conștienți de intenția unei invazii, ci au aflat despre asta doar cu câteva zile înainte.

Un „prieten de familie” al președintelui rus, cu care au vorbit jurnaliștii, a susținut că majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei au aflat despre invazie în timpul unei întâlniri din 21 februarie.

Chiar și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost printre cei care nu au știut de planul de a ataca Kievul până în ultimul moment. Sursa susține că nu a fost pe deplin de acord cu forțele de securitate ale lui Putin în această problemă, potrivit știripesurse.ro.

Acum, Vladimir Putin se află în ipostaza celui care trebuie să le dea explicații marilor oligarhi cu privire la acțiunile sale, pentru a nu-și pierde propria influență.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina