FOTO, VIDEO Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

07 Nov. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

Bunurile infracționale vor fi recuperate mai eficient. Un program național în acest sens a fost elaborat de către un grup de experți naționali și internaționali și ar urma să fie aprobat de Parlament până la finele anului curent. Documentul strategic va responsabiliza instituțiile implicate în recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reutilizarea acestora în scopuri sociale. Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar și alte subiecte de importanță majoră din domeniu au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar urma să fie implementat în perioada 2023-2027 și are la bază câteva obiective principale: coagularea unui mecanism național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea expertizei privind recuperarea bunurilor, dar și sporirea transparenței și integrității în domeniu.

„Subiectul recuperării bunurilor infracționale se regăsește atât pe agenda internă, ca o acțiune din Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025,  cât și pe cea externă a țării noastre, inclusiv în contextul Acordului de asistență macrofinanciară, a recomandărilor rundei a cincea de evaluare a Comitetului Moneyval a Consiliului Europei. Este o prioritate pe plan politic, public, asociativ și, nu în ultimul rând, unul dintre angajamentele pe care le are Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am sesizat anumite rezerve în cooperarea inter-instituțională și pe plan legislativ, de aceea am simțit necesitatea emiterii unui astfel de document și sperăm să fie aprobat cât de curând. Mizăm că drept urmare, se vor consolida mecanismele naționale de recuperare a bunurilor infracționale”, a declarat Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî.

Pentru elaborarea documentului, în luna martie a acestui an a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, care a întrunit reprezentanți și delegați din peste 25 de entități și autorități: instituții de drept, ministere, Președinția, Parlamentul, procuraturile specializate, Banca Națională, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentanți ai Guvernului, Fundația Soros Moldova și altele.

„Ne punem multe speranțe în acest document strategic important, care va seta foarte clar prioritățile pentru următorii 5 ani, cu privire la ceea ce urmează să realizăm împreună. Pe lângă ARBI, în procesul de recuperare a bunurilor infracționale sunt implicate un șir de alte instituții care, de asemenea, trebuie să pună umărul pentru a putea eficientiza procesele și a accelera recuperarea bunurilor infracționale”, menționează Natalia Camburian, Directoarea Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

Pe lângă prezentarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul evenimentului au mai fost discutate și alte subiecte actuale, precum: acțiunile întreprinse de ARBI în parteneriat cu organizațiile internaționale de profil, cooperarea ARBI cu instituțiile din Moldova pentru recuperarea bunurilor infracționale, dar și limitările legislative din acest domeniu.

„Cheia succesului în procesul de recuperare este cooperarea inter-instituțională și această recuperare vine ca răspuns la eficiența sistemului. Este important ca la fiecare etapă a procesului de recuperare să existe sinergie și încredere reciprocă, alimentate de transparența maximă a acțiunilor care se află în derulare. Atât organele de drept, ARBI, dar și procurorii, judecătorii, Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești ar trebui să aibă aceleași priorități și o percepție unică la nivel național pentru a facilita recuperarea bunurilor infracționale”, a spus Pavel Calpajiu, Șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate, ARBI.

În afară de cooperarea internațională formală, care este o atribuție a Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției, ARBI are o colaborare informală cu instituțiile similare din străinătate, care facilitează schimbul de informații rapid și sigur, dar și preluarea bunelor practici. De asemenea, specialiștii ARBI subliniază că recuperarea bunurilor infracționale este un proces dinamic, activ și în continuă schimbare, care se adaptează constant la standardele internaționale.

Din anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dar și dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

 

23 Oct. 2026, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 13:22 // Actual //  Ursu Victor

China își consolidează dominația pe piața automobilelor importate în Republica Moldova, după ce a depășit Germania și chiar întreaga Uniune Europeană după numărul de mașini aduse de companiile importatoare. În același timp, piața auto moldovenească se îndreaptă spre un nou record financiar. În 2026, valoarea importurilor de autoturisme ar urma să atingă 1,14 miliarde de dolari, cu 11% mai mult decât anul trecut, potrivit estimărilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice”, din 23 octombrie.

După cum spune Ioniță, în acest an Republica Moldova ar urma să importe 67400 de autoturisme, în creștere cu 5,5% comparativ cu 2025. Dintre acestea, 35400 de mașini vor fi aduse de companii, iar aproximativ 32000 de persoane fizice. Astfel, importatorii profesioniști vor controla 52,5% din piață, față de numai 27,7% în 2015.

Schimbarea este și mai interesantă în cazul provenienței automobilelor. În perioada iulie 2025 – iunie 2026, companiile din Republica Moldova au importat aproximativ 14000 de autoturisme din China, comparativ cu 11700 de mașini provenite din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

China a depășit Germania după numărul automobilelor importate de companii încă din 2020, iar în 2025 a trecut înaintea acesteia și la valoarea livrărilor. Astfel, importurile de automobile din China au însumat anul trecut 108,1 milioane de dolari, față de 104,8 milioane de dolari în cazul Germaniei.

În ultimele 12 luni analizate, China a deținut 22,9% din valoarea importurilor auto realizate de companii, în timp ce Germania a coborât la 17,4%. Evoluția indică o reorientare a pieței moldovenești către producătorii asiatici, într-un context în care automobilele electrificate câștigă tot mai mult teren.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, automobilele chinezești au ajuns să reprezinte aproximativ 60% din importurile de mașini electrificate realizate de companii, față de numai 10% în urmă cu cinci ani.

Datele arată că piața traversează și o schimbare tehnologică. În 2026, importurile de automobile convenționale sunt estimate să scadă cu 4,1%, în timp ce importurile de vehicule cu motor electric ar urma să crească cu 16,2%. În consecință, mașinile electrificate vor reprezenta 34,4% din totalul autoturismelor importate de companii.

Totuși, electrificarea nu înseamnă exclusiv automobile alimentate din baterii. În trimestrul al doilea din 2026, mașinile pur electrice reprezentau doar 11,6% din importurile de automobile electrificate ale companiilor, în timp ce vehiculele plug-in pe benzină dețineau cea mai mare pondere, de 52,7%.

La nivelul întregului parc auto activ, ponderea automobilelor cu motor electric a crescut de la 1,1% în anul 2020 la 5,6% în trimestrul al doilea din 2026. Așadar, deși vehiculele electrificate câștigă teren în importurile noi, automobilele convenționale continuă să reprezinte majoritatea mașinilor aflate în circulație.

Și valoarea importurilor reflectă transformarea pieței. Din cele 1,14 miliarde de dolari estimate pentru 2026, aproximativ 690 de milioane de dolari, echivalentul a 60,5%, vor reveni companiilor importatoare, în timp ce persoanele fizice vor aduce automobile în valoare de circa 450 de milioane de dolari.

Comparativ cu 2020, valoarea totală a importurilor auto este estimată să crească de 3,4 ori, iar cea a mașinilor importate de companii, de 4,1 ori.

Ioniță constată și o îmbunătățire a accesibilității automobilelor în raport cu veniturile populației. Dacă în perioada 2001–2005 valoarea medie de import a unui autoturism adus de companii echivala cu aproximativ 16,6 salarii medii nete anuale, în 2026 raportul ar urma să scadă la 1,8 salarii anuale, o îmbunătățire de peste nouă ori.

În același timp, automobilele importate de persoanele fizice sunt, în medie, mai ieftine decât cele aduse de companii. Prețul mediu de import pentru această categorie reprezintă 71,8% din valoarea medie a unui automobil importat de o persoană juridică, diferența fiind estimată la aproximativ 4700 de euro.

Creșterea importurilor pune însă o presiune tot mai mare asupra infrastructurii rutiere. Într-o analiză separată, publicată pe 22 octombrie, Veaceslav Ioniță a atras atenția că parcul auto al Republicii Moldova a ajuns la 926400 de autoturisme la sfârșitul lunii septembrie 2026, comparativ cu aproximativ 893.000 la sfârșitul anului trecut.

Economistul estimează că, dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova s-ar putea apropia în 2027 de pragul de un milion de autoturisme, în condițiile în care infrastructura rutieră nu s-a dezvoltat în același ritm.