Rusia și-a reactivat trolii și boții în alegerile din Statele Unite. Cum păcălește Kremlinul filtrele rețelelor sociale

08 Nov. 2022, 05:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2022, 05:01 // Actual //  bani.md

Cercetătorii au descoperit o serie de operațiuni ale rușilor menite să influențeze alegerile americane de la mijloc de mandat de marți, 8 noiembrie, și, posibil, să submineze sprijinul pentru Ucraina, scrie New York Times.

Unul dintre ei, un utilizator Gab care se identifică drept Nora Burke, a reapărut în august după un an de tăcere, postând mai multe mesaje cu teme politice puternic conservatoare.

Postările l-au denigrat în mare parte pe președintele Biden și pe alți democrați proeminenți, uneori în moduri obscene. Ei au deplâns, de asemenea, folosirea dolarilor contribuabililor pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva trupelor ruse invadatoare.

Furnizorii de dezinformare au evoluat

Potrivit grupului de securitate cibernetică Recorded Future, contul a fost anterior legat de aceeași agenție secretă rusă care s-a amestecat în alegerile prezidențiale din 2016, iar în 2020 de Agenția de Cercetare a Internetului din Sankt Petersburg (ferma de troli a „bucătarului lui Putin, Evgheni Prigojin).

Face parte din ceea ce grupul și alți cercetători au identificat ca fiind un efort nou, deși mai restrâns, al Rusiei de a influența rezultatul alegerilor intermediare din SUA.

Scopul, ca și până acum, este de a aprinde furia alegătorilor conservatori și de a submina încrederea în sistemul electoral american. De data aceasta, dezinformarea pare să aibă ca scop subminarea ajutorului militar masiv al administrației Biden pentru Ucraina.

„Este clar că încearcă să-i determine să întrerupă ajutorul pentru Ucraina”, a spus Alex Plitsas, un fost militar și ofițer de operațiuni de informații de la Pentagon, care lucrează acum pentru Providence Consulting Group.

Campaniile care folosesc conturi care se înfățișează ca americani supărați, cum ar fi Nora Burke, vizează candidații democrați din regiunile cele mai contestate, inclusiv locurile în Senat în Ohio, Arizona și Pennsylvania, bazându-se pe faptul că majoritatea republicană din Senat și Camera Reprezentanților poate ajuta efortul militar al Rusiei.

Campaniile pe rețelele sociale arată nu numai cât de vulnerabil este sistemul politic american la manipularea străină, ci și modul în care furnizorii de dezinformare au evoluat și s-au adaptat la eforturile principalelor rețele sociale de a elimina sau a minimiza conținutul fals sau înșelător.

Luna trecută, Biroul Federal de Investigații și Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii au emis un avertisment cu privire la amenințarea dezinformării răspândite de „canale darknet, reviste online, aplicații de mesagerie, site-uri web false, e-mailuri, mesaje text și persoane online false.

Dezinformarea poate include afirmații că datele sau rezultatele votului au fost piratate sau compromise.

Agențiile au îndemnat oamenii să nu discute sau să distribuie mesaje online din surse necunoscute sau care nu sunt de încredere. Platformele de social media și cercetătorii care urmăresc dezinformarea au descoperit recent diferite campanii din Rusia, China și Iran.

Alegeri legislative în SUA cu valoare de referendum pentru Biden și Trump

Americanii votează pe 8 noiembrie în cadrul alegerilor cunoscute ca „la jumătatea mandatului“. La fiecare doi ani, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor a SUA sunt puse în joc. În Senat, care are 100 de membri aleşi, mandatele durează şase ani. Mai mult de o treime vor fi reînnoite pe 8 noiembrie: 35 de locuri. Noii aleşi îşi vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023. De asemenea, americanii vor alege o parte din guvernatori şi o serie întreagă de aleşi locali, care decid politicile din statul lor privind avortul, reglementările de mediu şi aşa mai departe.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.