Alertă alimentară! Un sfert dintre moldoveni sunt afectați de foamete. Guvernul aprobă strategie

Pe plan local, cca 27, 2% din populație este afectată de un nivel moderat sau sever al insecurității alimentare (comparativ cu 19,3% în perioada 2014-2016), din care 4,5% din populație este afectată de un nivel sever al insecurității alimentare (comparativ cu 1,6% în perioada 2014-2016), în timp ce media europeană în perioada 2018-2020, a constituit 8,1%, comparativ cu 1,3% în perioada 2014-2016, se arată în documentul Securității Alimentare aprobat de Guvern.

Conform Strategiei, sporirea securității alimentare va fi asigurată prin crearea premiselor de dezvoltare a unui sistem alimentar, de aprovizionare și de protecție socială eficientă și rezilientă la situații de urgență și crize.

Astfel, în următorii opt ani, eforturile Guvernului vor fi îndreptate spre dezvoltarea unor sisteme alimentare sustenabile și de management al riscurilor în contextul situațiilor de criză la nivel național și internațional. Totodată, va fi pus accentul pe protecția și îmbunătățirea calității vieții grupurilor defavorizate, pe sporirea competitivității produselor agricole, facilitarea comerțului internațional, dezvoltarea ramurilor conexe de produse agroalimentare și pe consolidarea calității și siguranței alimentelor.

Potrivit Studiului realizat de FAO în 2019, fermierii mici și fermele de familie din țară generează peste 62% din întregul volum de producție agricolă pe țară, astfel contribuind substanțial la întreaga producție de alimente și la securitatea alimentară din Republica Moldova. Astfel, un alt obiectiv al Guvernului pentru următorii ani este sporirea producerii în sectorul agroalimentar prin creșterea productivității.

#strategie #saracie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.