Un magnat al criptomonedelor a pierdut peste noapte 94% din avere

Directorul executiv al FTX – o platformă de schimb de criptomonede, Sam Bankman-Fried, care deținea active în valoare de 16 miliarde de dolari la începutul săptămânii, și-a văzut marți averea redusă cu 94%, până la valoarea de 1 miliard de dolari, scrie Business Insider. Aceasta reprezintă cea mai mare prăbușire peste noapte a averii unui miliardar înregistrată vreodată.

Miliardarul de 30 de ani era considerat un J.P. Morgan al pieței cripto, fiind dispus să își folosească averea uriașă pentru a salva industria de la un colaps total, dar în câteva zile, a devenit clar că firma lui Bankman-Fried avea și ea nevoie să fie salvată.

Co-fondatorul FTX a anunțat că firma pe care o conducea a fost vândută companiei rivale Binance cu scopul de a ameliora o criză severă de lichiditate. Bankman-Fried deținea 53% din FTX – acțiuni în valoare de 6,2 milioane de dolari, în timp ce alte 7,4 miliarde din averea sa proveneau de la casa de tranzacționare Alameda Research, potrivit Bloomberg.

După vânzarea FTX, indicele de avere Bloomberg evaluează acum atât FTX, cât și Alameda la 1 dolar fiecare, ștergând astfel cea mai mare parte din averea lui Bankman-Fried.

#magnat #crypto #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.