Putin, în corzi după pierderea orașului Herson: „Cea mai mare înfrângere geopolitică de la prăbușirea URSS”

12 Nov. 2022, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Nov. 2022, 19:16 // Actual //  bani.md

Forțele ucrainene care au ridicat pe 11 noiembrie steagul național în centrul Hersonului au cimentat cea mai importantă înfrângere politică și militară a președintelui rus Vladimir Putin din cele aproape nouă luni de război, scriu jurnaliștii de la Washington Post, într-o analiză despre semnificațiile retragerii ruse din orașul ucrainean. Un „eșec umilitor” pentru Putin, astfel cataloghează și CNN recentele evenimente din sudul Ucrainei.

Orașul Herson a fost singura capitală regională ucraineană pe care forțele ruse au reușit să o captureze de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, până acum. Retragerea trupelor Moscovei din oraș a spulberat iluzia de control pe care Putin a încercat să o creeze prin organizarea de referendumuri și anexarea Hersonului și a altor trei regiuni – Luhansk, Donețk și Zaporojie – la Rusia, o mișcare nerecunoscută la nivel internațional, scrie ziarul american.

Rusia controlează în continuare aproximativ 60% din regiunea Herson, dar pierderea capitalei cu același nume „este o lovitură uluitoare după declarațiile repetate ale personalităților pro-Kremlin că forțele ruse vor rămâne în Herson «pentru totdeauna»”, subliniază analiza citată.

Voci de la Moscova care susțin cu tărie războiul din Ucraina, inclusiv bloggeri naționaliști militari, au numit predarea orașului o „trădare” și o „zi neagră”. Herson, împreună cu celelalte regiuni pe care Rusia a anunțat că le-a anexat la finalul lui septembrie, a fost înscris în Constituția rusă ca parte a țării, după ce Parlamentul de la Moscova a confirmat planurile de anexare ale lui Putin.

Deși Kremlinul a încercat în ultimele săptămâni să pregătească populația rusă pentru șocul pierderii acestei zone, distanțându-l pe Vladimir Putin de acest eșec, sunt semne că liderul rus nu va scăpa de responsabilitate și că înfrângerea de la Herson poate alimenta opoziția față de război, care a crescut treptat, pe fondul eșecurilor repetate de pe câmpul de luptă, mai notează Washington Post.

„Acest lucru va complica serios modul în care e privită situația în interiorul țării. Este o pierdere gravă și o lovitură mare pentru imaginea lui Putin”, spune un om de afaceri influent de la Moscova, sub protecția anonimatului.

Retragerea din Herson este cea mai recentă dintr-o serie de înfrângeri suferite de Rusia în război, care a început cu încercarea eșuată de a ocupa Kievul, la începutul invaziei, și a continuat, în septembrie, cu avansul trupelor ucrainene în regiunea estică Harkov, urmată de mobilizarea parțială decretată de Putin, care a determinat sute de mii de bărbați să fugă din Rusia și a trimis zeci de mii de recruți slab antrenați să lupte în Ucraina, amintește sursa citată.

Mulți ruși obișnuiți încă îl văd pe Putin ca pe o figură inteligentă, asemănătoare unui țar, care își iubește patria-mamă, dar care este mereu dezamăgit de oficiali incompetenți – potrivit analiștilor, care observă că eforturile de propagandă ale Kremlinului au funcționat, minimizând îngrijorările publicului cu privire la retragerea din Herson. Însă eșecurile militare înregistrate de Rusia sunt evidente pentru miliardarii și oficialii de stat din elita de la Moscova, scriu jurnaliștii de peste ocean.

Fostul consilier al Kremlinului Serghei Markov a descris retragerea de la Herson drept „cea mai mare înfrângere geopolitică a Rusiei de la prăbușirea URSS”.

„Aceasta este, desigur, o lovitură uriașă pentru starea de spirit a populației. Este o lovitură uriașă pentru armată – pentru spiritul său de luptă. Este o lovitură pentru respectul față de președintele Putin și o lovitură pentru optimism”, crede Markov.

Analistul politic Andrei Kolesnikov, de la Carnegie Endowment for International Peace, constată că, în ciuda indignării din rândul unor oficiali din cauza predării Hersonului, rușii obișnuiți par convinși, cel puțin deocamdată, de explicația armatei că predarea este necesară pentru a salva vieți.

Mutarea forțelor ruse pe malul de est al Niprului va face ca Moscova să-și completeze mai ușor trupele și să-și recapete apărarea în profunzime. Orice încercare a forțelor ucrainene de a trece râul ar fi costisitoare, notează CNN.

 

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală