Bibi redevine premier al Israelului

Benjamin Netanyahu a primit duminică, aşa cum era de aşteptat, mandatul oficial din partea preşedintelui israelian Isaac Herzog pentru a forma un nou guvern, scrie Agerpres citând AFP. Fostul premier va deține astfel cea mai importantă funcție a țării pentru a șasea oară și va putea să-și extindă recordul de cel mai longeviv lider al națiunii.

După cinci alegeri parlamentare în ultimii trei ani şi jumătate, alianţa de dreapta condusă de Netanyahu a obţinut la 1 noiembrie o majoritate de 64 de deputaţi din cei 120.

Politicianul în vârstă de 73 de ani, cunoscut ca „Bibi”, a promis că va fi „prim-ministrul tuturor”. El a mai condus guvernul israelian din 1996 până în 1999 şi din 2009 până în iunie 2021, când a fost înlocuit de actualul premier de centru, Yair Lapid. Netanyahu a fost premier la Israelului timp de 12 ani, notează CNN.

Fostul prim-ministru este inculpat în mai multe dosare de corupţie, procesul fiind în curs de desfăşurare.

El are la dispoziţie 28 de zile pentru negocierea posturilor de miniştri cu partenerii de coaliţie. Partidul său, Likud, s-a clasat pe primul loc, având 32 de parlamentari. Urmează evreii ultraortodocşi cu 18 deputaţi şi alianţa Sionismul Religios cu 14 – un record pentru extrema dreaptă, remarcă AFP, apreciind că noul guvern ar putea fi cel mai de

#netanuahu #Israel #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.