O nouă lovitură pentru Putin. Rusia a intrat oficial în recesiune, în urma sancțiunilor impuse de Occident

PIB-ul Rusiei a scăzut cu 4% în trimestrul al treilea, marcând al doilea trimestru consecutiv de contracţie economică şi dând o lovitură masivă preşedintelui Vladimir Putin şi capacităţii sale de a finanţa operaţiunea sa militară în Ucraina, transmite Daily Express.

Agenţia federală de statistică de la Moscova, Rosstat, a anunțat că Rusia a intrat în recesiune.

În trimestrul al doilea, când sacţiunile occidentale au început să îşi facă efectul, economia rusă s-a contractat cu 4,1%.
Economia Rusiei a suferit o scădere masivă a comerţului după ce puterile pro-Ucraina au adoptat sancţiuni radicale şi devastatoare în urma invadării Ucrainei.

De asemenea, a primit o lovitură după ce sute de mii de ruşi – mulţi despre care se crede că sunt muncitori cu înaltă calificare – au fugit din ţară după ce Vladimir Putin a anunţat o mobilizare parţială, ca răspuns la pierderile grele din Ucraina.

Două trimestre succesive de creştere economică negativă constituie o recesiune, conform definiţiei oficiale.

Liam Perch, analist senior de pieţe la Capital Economics, a comentat: ”Există puţine semne în ultimele date lunare că va avea loc o redresare susţinută şi credem că scăderea s-ar putea agrava în T4 şi T1, odată cu mobilizarea recentă a rezerviştilor şi intrarea în vigoare a empargoului petrolului impus de UE”.

Au existat, totuşi, câţiva factori care au putut ”atenua” impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei ruse. Rusia a reuşit să continue să exporte combustibili fosili în Asia – totuşi nu la cantităţi şi preţuri atât de mari pe care obişnuia să facă în comerţul cu Europa.

Rusia a continuat să exporte petrol către UE, în ciuda faptului că a întrerupt furnizarea de gaze naturale către bloc în septembrie.
Având în vedere că mai mulţi producători masivi de combustibili fosili susţinuţi de stat sunt esenţiali pentru economia rusă, Putin a fost considerat pe scară largă ca fiind capabil să finanţeze invazia sa în Ucraina prin venituri din petrol şi gaze.

Economiştii au spus că exporturile în China, Belarus şi Turcia au crescut brusc în trimestrul al treilea al anului, iar sectorul bancar al Rusiei a reuşit să se stabilizeze.

Cu toate acestea, Perch a spus că perspectivele ”rămân în continuare sumbre”.
El a adăugat: „Cele mai recente date pentru septembrie arată că activitatea se stabilizează mai degrabă decât se reface. Mobilizarea rezerviştilor în septembrie poate provoca o scădere bruscă a cererii în T4. Şi embargoul UE asupra importurilor de ţiţei şi produse petroliere din Rusia va afecta industria şi exporturile anul viitor. Credem că nu va fi cel puţin până la jumătatea anului 2023 înainte ca economia să se angajeze într-o redresare susţinută”.

Înainte ca efectele sancţiunilor să fie simţite pe deplin, economia Rusiei a crescut cu 3,5% faţă de anul anterior, în primul trimestru din 2022.

Ministerul Economiei din Rusia estimează că PIB-ul va scădea cu 2,9% în acest an, în timp ce Banca Centrală se aşteaptă la o scădere de 3-3,5%, înainte de revenirea la creştere în a doua jumătate a anului 2023.

Cu toate acestea, există scepticism cu privire la starea adevărată a problemelor economice ale lui Putin, Kremlinul fiind predispus să ascundă potenţialii paşi greşiţi şi slăbiciunile.

#sanctiuni #recesiune #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.