Misterul demisiei lui Gaibu! Slusari: S-a isterizat că vrea la ANRCETI cu un salariu de 60 mii de lei

16 Nov. 2022, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 17:01 // Actual //  bani.md

Sergiu Gaibu a demisionat din funcția de ministru a Economiei. Președintele Asociației Forța Fermierilor,  Alexandr Slusari că „după 6 luni de vorbărie vizavi de remanieri, muntele a născut un șoarece și o fisură tot mai mare pe interior guvernării”

„Am înțeles acum exact ce înseamnă schimbare шило на мыло. Asta cănd în locul unui Gaibu vine altu Alaiba. Primul personaj este cel care timp de 15 luni s-a luptat cu zonele economice libere, și-a bătut joc de producătorii autohtoni și a chemat populația să se adapteze la scumpiri, deși personal a făcut zilele recente isterici că să fie transferat cu titlu de sinecură la ANRCETI cu salariul de 60 mii lei”, spune Slusari.

Sergiu Gaibu a demisionat astăzi din funcția de ministru al Economiei, anunțul a fost făcut în debutul ședinței Guvernului.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.