Situație disperată în sectorul energetic. Ce decizii au luat autoritățile

17 Nov. 2022, 23:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 23:20 // Actual //  bani.md

Energocom va contracta un credit de tip revolving, în echivalentul a 25 000 000 de euro, pe un termen ce nu va depăși 12 luni. O decizie în acest sens a adoptat, astăzi, Comisia pentru Situații Excepționale.

Ne așteaptă noi scumpiri a energiei electrice. Potrivit deciziei Comisiei Situații Excepționale, în cazul existenței unor factori obiectivi care generează necesitatea majorării/micșorării venitului reglementat al furnizorilor serviciului universal și de ultimă opțiune cu mai mult cu 1%, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va ajusta prețurile reglementate de furnizare a energiei electrice în regim de urgență.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, la începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

În prezent, Republica Moldova are stocate în depozitele din Ucraina și România 157 mil. metri cubi de gaz. Volum care e suficient pentru 1,5 luni.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.