Putin poate să scape. Unde poate fugi de pușcăria pentru crime de război

Pe măsura ce situația de pe frontul din Ucraina se înrăutățește pentru Rusia, Vladimir Putin ar putea lua în calcul varianta să se refugieze într-un loc sigur, pentru a evita o eventuală condamnare privitoare la crimele de război.

Potrivit Politico, Christine Van den Wyngaert, o fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI), a susținut că orice proces legat de crime de război ar puea fi unul durabil însă calendarul ar putea fi ajutat de echipa CPI care adună deja probe pe teren. În acest context, Putin nu este ferit de o posibil condamnare pentru uciderea a sute de persoane din Ucraina.

Deși el speră să rămână la Kremlin, avocații l-ar sfătui probabil să meargă într-o țară care nu a semnat statutul CPI, mai ales într-o țară cu „multă ezitare în a-l extrăda”, a mai adăugat Van den Wyngaert. Care sunt țările în care Putin ar avea cele mai multe avantaje, dar și care sunt dezavantajele.

China

O variantă luată în calcul ar putea fi China, unde liderul Xi Jinping a fost catalogat drept „prietenul apropiat” al lui Putin. La rândul său, președintele chinez l-a descris pe omologul său drept „cel mai bun prieten”.

China este o variantă sigură și pentru că Xi și-a asigurat recent președinția pe viață, iar astfel e puțin probabil ca un alt lider să urmeze.

Dezavantajele constau în faptul că liderul din China nu vrea să riște comerțul cu Occidentul prin găzduirea unui fost lider de stat acuzat de crime de război.

Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a cerut ajutor din partea lui Putin nu pentru a reprima brutal o revoltă care a început în 2011. Acesta este motivul pentru care nu ar putea refuza găzduirea lui Putin.

Însă această variantă are și dezavantaje, pentru că liderul rus ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei – și, implicit, al NATO – pentru a ajunge în Siria.

Iran

Relația dintre Iran și Rusia au fost consolidate în ultimii ani, iar Teheranul a devenit furnizorul favorit de drone pentru Moscova. Dezavantajul constă în faptul că protestele din acest stat ar putea duce în cele din urmă la căderea regimului. Astfel, această variantă devine una nesigură pentru Putin.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este un alt aliat al statului rus, iar liderul statului nu dă semne că ar putea renunța la conducere. Stilul de viață al oficialilor este unul opulent, exact pe placul liderului rus. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este că amenințările nucleare ale lui Kim Jong-un ar putea să aducă un sfârșit tragic pentru el.

Emiratele Arabe Unite

Putin ar putea alege varianta pe care au mers și alți lideri care și-au găsit refugiul aici, precum fostul rege al Spaniei, Juan Carlos.

„EAU este o opțiune bună, dar probabil insuficientă” pentru siguranța lui Putin, spune Gerd Hankel, un expert german în drept internațional.

Arabia Saudită

Cele două țări au devenit apropiate în ultimul timp. De asemenea, cele două puteri petroliere își coordonează politicile energetice și împărtășesc același dispreț față de drepturile omului.

Însă această opțiune nu este una bună din cauză că ar putea exista tensiuni la nivelul conducerii. În plus, când vine momentul, SUA pot cere favoruri de la Arabia Saudită.

Turcia

Și Turcia ar putea fi o opțiune pentru Putin. Țara nu este membră a CPI, așa că nu există niciun risc de extrădare. De asemenea, liderul turc arată o deschidere totală față de Putin, și este cel care intermediată discuțiile între Putin și liderii din Occident.

În ceea ce privește dezavantajele, există o problemă evidentă: „Nu poți obține amnistie pentru crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat Van den Wyngaert.

Ungaria

Ultima opțiune este Ungaria, deși intrarea într-un stat membru UE ar putea fi o idee proastă. Ungaria este semnatară a CPI și colaborează la mandatele europene de arestare.

În schimb, aici și-ar putea găsi un sprijin complet, având în vedere că premierul ungar Viktor Orban a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și a fost mereu de partea ei, potrivit Politico.

#fuga #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul se întrunește astăzi, 8 septembrie, în ședință pentru a examina proiectul de lege privind modificarea unor acte normative și simplificarea legislației fiscale și vamale. Documentul reprezintă, în esență, politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 și a fost definitivat și publicat luni, 7 septembrie, de Ministerul Finanțelor, după o amplă rundă de consultări publice.

Proiectul prevede un pachet larg de modificări fiscale, cu efecte asupra populației și mediului de afaceri. Printre acestea se numără majorarea scutirii personale până la 40 000 de lei anual. Totodată, din 2027, contribuțiile de asigurări sociale urmează să fie datorate de angajați și reținute din salariul brut, iar angajatorii vor trebui să se asigure că salariul net nu va fi mai mic decât cel primit înainte de 1 ianuarie 2027.

Impozitul pe dividende este propus să crească de la 6% la 8%, pentru profiturile generate începând cu anul 2027. În sectorul HoReCa, cota redusă de TVA este prevăzută la nivelul de 12%.

Modificări sunt prevăzute și în domeniul energiei. De la 1 aprilie 2027, proiectul prevede TVA de 0% pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar la un punct de consum, iar pentru consumul care depășește acest prag urmează să fie aplicată cota standard. În cazul gazelor naturale este prevăzută o cotă de 8% pentru consumul de până la 150 de metri cubi pe lună și de 20% pentru volumul care depășește acest prag.

Politica fiscală vine și cu majorări de accize. Pentru majoritatea produselor accizabile este prevăzută o creștere de 10%, în timp ce pentru produsele din tutun majorările sunt mai mari. Acciza la motorină ar urma să crească de la 3 978,95 lei pe tonă în 2026 la 4 774,7 lei în 2027, apoi la 5 729,7 lei în 2028 și 6 875,6 lei în 2029. Lista produselor accizabile urmează să fie extinsă și cu băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și băuturi energizante.

De asemenea, se prevede introducerea unei taxe de viciu de 6% pentru jocurile de noroc și loterii. Schimbări sunt propuse și în domeniul proprietăților. Din 2027 ar urma să fie utilizate noile valori estimate ale bunurilor imobile rezultate în urma evaluării și reevaluării, iar autoritățile locale vor putea stabili anual cota impozitului pe proprietate în limitele prevăzute de proiect.

Proiectul modifică și modul de impozitare a unor câștiguri de capital obținute din vânzarea bunurilor imobile. Este propusă eliminarea regulii potrivit căreia doar 50% din câștigul de capital este impozabil și aplicarea unei cote de 15% asupra câștigului impozabil. Pentru locuința de bază este menținută facilitatea fiscală pentru câștigurile de până la un milion de lei.

Pentru cumpărăturile online din străinătate este prevăzută o taxă pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale aferente mărfurilor importate cumpărate la distanță. Aceasta va fi colectată de furnizorul serviciului poștal sau de livrare direct de la destinatar, iar achitarea ei va fi o condiție pentru predarea coletului.

O parte dintre modificări ar urma să intre în vigoare mai devreme decât 1 ianuarie 2027. Proiectul stabilește că anumite prevederi fiscale și vamale se vor aplica din 1 octombrie 2026, în timp ce alte modificări sunt programate pentru 1 aprilie 2027.

În special, proiectul prevede o primă etapă de uniformizare a TVA de la 1 octombrie 2026 pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, inclusiv unele produse și activități din agricultură și HoReCa. În materialele de consultare este menționată aplicarea acestei etape pentru zootehnie, fitotehnie, horticultură, zahăr și HoReCa.