Exporturile de mărfuri au crescut cu 56%. În ce țări au ajuns

În ianuarie-septembrie 2022 exporturile de mărfuri au însumat 3277,6 milioane dolari SUA, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Astfel, exporturile au crescut 55,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada menționată, 70% din totalul exporturilor au constituit mărfurile autohtone – 70,3%) și au însumat 2304,6 milioane dolari SUA.

Potrivit BNS, exportul de mărfuri autohtone au crescut cu 45,9% față de perioada similară din anul 2021 și a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 34,4%.

Pentru exportul de mărfuri cel mai des a fost utilizat transportul rutier (75,8% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (14,1%), transportul feroviar (8,8%), transportul aerian (0,9%) și instalații fixe de transport (0,4%).

În ianuarie-septembrie 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri care au deținut 93% din total exporturi au fost:

România (28,5% din total exporturi);
Ucraina (14,9%);
Turcia (8%);
Italia (7,9%);
Germania (5,4%);
Federația Rusă (4,8%);
Bulgaria (4,0%);
Polonia (2,8%);
Cehia (2,3%);
Elveția (1,8%);
Regatul Țarilor de Jos (Netherlands), Belarus, Iran și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 1,6%);
Ungaria (1,2%);
Franța și Statele Unite ale Americii (câte 0,9%);
Grecia și Spania (câte 0,8%);
Liban, Austria și Portugalia (câte 0,5%).

Așadar, pe piața din Uniunea Europeană au ajuns 59,2% din totalul exporturilor, însumând 1941 milioane de dolari SUA. Pe această piață exporturile au crescut cu 50,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

#pia #marfuri autohtone #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Safe Superintelligence Inc. (SSI), laboratorul de cercetare lansat în iunie 2024 de Ilya Sutskever – fostul chief-scientist OpenAI – alături de Daniel Gross și Daniel Levy, a închis o nouă rundă de finanțare care duce capitalul atras la circa 2 miliarde $ și îi confirmă o evaluare de 32 miliarde $. Investitorii-ancoră sunt Alphabet (Google), prin divizia de cloud și unitățile TPU, și Nvidia, care furnizează GPU-urile H100 necesare antrenării modelelor gigantice.

Ascensiunea fulgerătoare vine după ce, în toamna lui 2024, Mark Zuckerberg a încercat să cumpere micul startup – pe atunci fără produs şi fără venit – cu o ofertă estimată de surse de piaţă la circa 14 miliarde $. Fondatorii au refuzat, invocând dorinţa de a rămâne independenţi; Meta a revenit în 2025 cu o propunere mai mare, apropiată de actuala evaluare, dar a fost respinsă din nou. Tentativa de preluare a fost confirmată ulterior de mai multe publicaţii de profil.

După eşecul tranzacţiei, Meta a pivotat: a cheltuit 14,3 miliarde $ pentru a recruta CEO-ul SSI, Daniel Gross, şi pe Alexandr Wang (Scale AI), într-un efort de a constitui propriul laborator „Superintelligence Labs”. Între timp, SSI îşi consolidează independenţa: Sutskever a preluat recent funcţia de CEO şi a anunţat că firma nu va lansa niciun produs comercial înainte de a demonstra „siguranţa superinteligenţei” – promisiune care îi diferenţiază de rivali precum OpenAI, Anthropic sau xAI.

Noua injecţie de capital şi accesul preferenţial la hardware-ul Google şi Nvidia plasează SSI în liga marilor jucători – fără să fi publicat încă un singur model. Refuzul iniţial de 14 miliarde $ pare, retrospectiv, o mişcare inspirată: valoarea companiei s-a dublat, iar controlul rămâne în mâinile fondatorilor. Într-o piaţă în care giganţii tehnologici aruncă sume record pe fuziuni şi salarii de nouă cifre, SSI devine exemplul perfect că, uneori, cea mai bună ofertă este cea pe care o refuzi.