Exporturile de mărfuri au crescut cu 56%. În ce țări au ajuns

În ianuarie-septembrie 2022 exporturile de mărfuri au însumat 3277,6 milioane dolari SUA, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Astfel, exporturile au crescut 55,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada menționată, 70% din totalul exporturilor au constituit mărfurile autohtone – 70,3%) și au însumat 2304,6 milioane dolari SUA.

Potrivit BNS, exportul de mărfuri autohtone au crescut cu 45,9% față de perioada similară din anul 2021 și a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 34,4%.

Pentru exportul de mărfuri cel mai des a fost utilizat transportul rutier (75,8% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (14,1%), transportul feroviar (8,8%), transportul aerian (0,9%) și instalații fixe de transport (0,4%).

În ianuarie-septembrie 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri care au deținut 93% din total exporturi au fost:

România (28,5% din total exporturi);
Ucraina (14,9%);
Turcia (8%);
Italia (7,9%);
Germania (5,4%);
Federația Rusă (4,8%);
Bulgaria (4,0%);
Polonia (2,8%);
Cehia (2,3%);
Elveția (1,8%);
Regatul Țarilor de Jos (Netherlands), Belarus, Iran și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 1,6%);
Ungaria (1,2%);
Franța și Statele Unite ale Americii (câte 0,9%);
Grecia și Spania (câte 0,8%);
Liban, Austria și Portugalia (câte 0,5%).

Așadar, pe piața din Uniunea Europeană au ajuns 59,2% din totalul exporturilor, însumând 1941 milioane de dolari SUA. Pe această piață exporturile au crescut cu 50,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

#pia #marfuri autohtone #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.