Armașu, Untilă, Rău și Zara: Șefii de instituții cu salarii de milioane. Sunt demne de responsabilitățile pe care le au

Au primit anul trecut salarii de zeci sau chiar sute de mii de lei lunar. Este vorba de șefii mai multor instituții de stat din Republica Moldova, scrie Jurnal.md.

Octavian Armașu

Cea mai mare leafă a avut-o guvernatorul BNM, Octavian Armașu, care a ridicat, în 2020, un salariu de aproape două milioane de lei. Asta ar însemna o leafă lunară de aproape 160 de mii de lei. Familia lui a obținut și alte venituri de 3,9 milioane de lei. Familia Armașu deține peste 170 de terenuri agricole în valoare totală de peste 1,8 milioane de lei. Unele au fost cumpărate în 2020 sau chiar 2021. La capitolul imobile, Octavian Armașu a investit într-un apartament cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați peste două milioane de lei, dar deține și alte bunuri în valoare totală de peste 800 de mii de lei.

Veaceslav Untilă

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Veaceslav Untilă, a ridicat anul trecut un salariul de peste un milion de lei. Asta înseamnă aproape 84 de mii de lei lunar. Familia sa a obținut încă 161 de mii de lei din pensie. Aceasta închiriază o casă de peste 300 de metri pătrați care valorează două milioane de lei. Familia șefului ANRE deține un apartament de 407 mii de lei și a investit încă 615 de mii de lei în altul. Aceasta mai are două garaje. Familia lui Veaceslav Untilă conduce două automobile Toyota care costă, în total, 622 de mii de lei. Pe câteva conturi bancare deține 854 de mii de lei și cote-părți în trei companii în valoare de peste 600 de mii de lei.

Octavian Rău

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Octavian Rău, a beneficiat, în 2020, de un salariu cumulativ de 924 de mii de lei. Asta ar însemna lunar aproape 77 de mii de lei. Familia lui a mai obținut venituri de 606 mii de lei. Octavian Rău are un apartament de 260 de metri pătrați care costă 600 de mii de lei, dar și alte două imobile de opt mii de euro. Familia lui are un Ford Mustang cumpărat în 2017 cu 50 de mii de lei.

Vladislav Zara

Directorul Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, a primit, anul trecut, un salariu de 521 de mii de lei. El activează în funcția de șef din luna mai 2020, iar până atunci a activat în calitate de director adjunct al ASP. Familia lui a mai obținut 90 de mii de euro din vânzarea unui apartament, dar și alte venituri de 1,6 milioane de lei. De asemenea, familia Zara deține un teren de 129 de mii de lei și construiește o casă. Aceasta are în posesie un automobil BMW care costă 92 de mii de euro. Familia are de întors două credite de 42 de mii de euro și două milioane de lei.

Alexandr Esaulenco

Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate, a avut anul trecut un salariu de 354 de mii de lei, adică 29 de mii de lei lunar. Din alte surse, el a mai obținut peste un milion de lei. Familia Esaulenco este proprietara unui teren în valoare de peste 17 mii de lei. Directorul SIS trăiește în chirie într-un apartament de 86 de metri pătrați. Alexandr Esaulenco are în posesie două automobile. Din 2017, folosește o TOYOTA PRIUS, în valoare de 250 de mii de lei, iar din 2020 are o mașină Skoda Kodiaq, a cărei valoare depășește 35 de mii de euro. Tot anul trecut, acesta a luat un credit de 35 de mii de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2025.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.