Armașu, Untilă, Rău și Zara: Șefii de instituții cu salarii de milioane. Sunt demne de responsabilitățile pe care le au

Au primit anul trecut salarii de zeci sau chiar sute de mii de lei lunar. Este vorba de șefii mai multor instituții de stat din Republica Moldova, scrie Jurnal.md.

Octavian Armașu

Cea mai mare leafă a avut-o guvernatorul BNM, Octavian Armașu, care a ridicat, în 2020, un salariu de aproape două milioane de lei. Asta ar însemna o leafă lunară de aproape 160 de mii de lei. Familia lui a obținut și alte venituri de 3,9 milioane de lei. Familia Armașu deține peste 170 de terenuri agricole în valoare totală de peste 1,8 milioane de lei. Unele au fost cumpărate în 2020 sau chiar 2021. La capitolul imobile, Octavian Armașu a investit într-un apartament cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați peste două milioane de lei, dar deține și alte bunuri în valoare totală de peste 800 de mii de lei.

Veaceslav Untilă

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Veaceslav Untilă, a ridicat anul trecut un salariul de peste un milion de lei. Asta înseamnă aproape 84 de mii de lei lunar. Familia sa a obținut încă 161 de mii de lei din pensie. Aceasta închiriază o casă de peste 300 de metri pătrați care valorează două milioane de lei. Familia șefului ANRE deține un apartament de 407 mii de lei și a investit încă 615 de mii de lei în altul. Aceasta mai are două garaje. Familia lui Veaceslav Untilă conduce două automobile Toyota care costă, în total, 622 de mii de lei. Pe câteva conturi bancare deține 854 de mii de lei și cote-părți în trei companii în valoare de peste 600 de mii de lei.

Octavian Rău

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Octavian Rău, a beneficiat, în 2020, de un salariu cumulativ de 924 de mii de lei. Asta ar însemna lunar aproape 77 de mii de lei. Familia lui a mai obținut venituri de 606 mii de lei. Octavian Rău are un apartament de 260 de metri pătrați care costă 600 de mii de lei, dar și alte două imobile de opt mii de euro. Familia lui are un Ford Mustang cumpărat în 2017 cu 50 de mii de lei.

Vladislav Zara

Directorul Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, a primit, anul trecut, un salariu de 521 de mii de lei. El activează în funcția de șef din luna mai 2020, iar până atunci a activat în calitate de director adjunct al ASP. Familia lui a mai obținut 90 de mii de euro din vânzarea unui apartament, dar și alte venituri de 1,6 milioane de lei. De asemenea, familia Zara deține un teren de 129 de mii de lei și construiește o casă. Aceasta are în posesie un automobil BMW care costă 92 de mii de euro. Familia are de întors două credite de 42 de mii de euro și două milioane de lei.

Alexandr Esaulenco

Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate, a avut anul trecut un salariu de 354 de mii de lei, adică 29 de mii de lei lunar. Din alte surse, el a mai obținut peste un milion de lei. Familia Esaulenco este proprietara unui teren în valoare de peste 17 mii de lei. Directorul SIS trăiește în chirie într-un apartament de 86 de metri pătrați. Alexandr Esaulenco are în posesie două automobile. Din 2017, folosește o TOYOTA PRIUS, în valoare de 250 de mii de lei, iar din 2020 are o mașină Skoda Kodiaq, a cărei valoare depășește 35 de mii de euro. Tot anul trecut, acesta a luat un credit de 35 de mii de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2025.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.