Armașu, Untilă, Rău și Zara: Șefii de instituții cu salarii de milioane. Sunt demne de responsabilitățile pe care le au

Au primit anul trecut salarii de zeci sau chiar sute de mii de lei lunar. Este vorba de șefii mai multor instituții de stat din Republica Moldova, scrie Jurnal.md.

Octavian Armașu

Cea mai mare leafă a avut-o guvernatorul BNM, Octavian Armașu, care a ridicat, în 2020, un salariu de aproape două milioane de lei. Asta ar însemna o leafă lunară de aproape 160 de mii de lei. Familia lui a obținut și alte venituri de 3,9 milioane de lei. Familia Armașu deține peste 170 de terenuri agricole în valoare totală de peste 1,8 milioane de lei. Unele au fost cumpărate în 2020 sau chiar 2021. La capitolul imobile, Octavian Armașu a investit într-un apartament cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați peste două milioane de lei, dar deține și alte bunuri în valoare totală de peste 800 de mii de lei.

Veaceslav Untilă

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Veaceslav Untilă, a ridicat anul trecut un salariul de peste un milion de lei. Asta înseamnă aproape 84 de mii de lei lunar. Familia sa a obținut încă 161 de mii de lei din pensie. Aceasta închiriază o casă de peste 300 de metri pătrați care valorează două milioane de lei. Familia șefului ANRE deține un apartament de 407 mii de lei și a investit încă 615 de mii de lei în altul. Aceasta mai are două garaje. Familia lui Veaceslav Untilă conduce două automobile Toyota care costă, în total, 622 de mii de lei. Pe câteva conturi bancare deține 854 de mii de lei și cote-părți în trei companii în valoare de peste 600 de mii de lei.

Octavian Rău

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Octavian Rău, a beneficiat, în 2020, de un salariu cumulativ de 924 de mii de lei. Asta ar însemna lunar aproape 77 de mii de lei. Familia lui a mai obținut venituri de 606 mii de lei. Octavian Rău are un apartament de 260 de metri pătrați care costă 600 de mii de lei, dar și alte două imobile de opt mii de euro. Familia lui are un Ford Mustang cumpărat în 2017 cu 50 de mii de lei.

Vladislav Zara

Directorul Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, a primit, anul trecut, un salariu de 521 de mii de lei. El activează în funcția de șef din luna mai 2020, iar până atunci a activat în calitate de director adjunct al ASP. Familia lui a mai obținut 90 de mii de euro din vânzarea unui apartament, dar și alte venituri de 1,6 milioane de lei. De asemenea, familia Zara deține un teren de 129 de mii de lei și construiește o casă. Aceasta are în posesie un automobil BMW care costă 92 de mii de euro. Familia are de întors două credite de 42 de mii de euro și două milioane de lei.

Alexandr Esaulenco

Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate, a avut anul trecut un salariu de 354 de mii de lei, adică 29 de mii de lei lunar. Din alte surse, el a mai obținut peste un milion de lei. Familia Esaulenco este proprietara unui teren în valoare de peste 17 mii de lei. Directorul SIS trăiește în chirie într-un apartament de 86 de metri pătrați. Alexandr Esaulenco are în posesie două automobile. Din 2017, folosește o TOYOTA PRIUS, în valoare de 250 de mii de lei, iar din 2020 are o mașină Skoda Kodiaq, a cărei valoare depășește 35 de mii de euro. Tot anul trecut, acesta a luat un credit de 35 de mii de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2025.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vaticanul ocupă doar aproximativ 44 de hectare, ceea ce îl face cel mai mic stat independent din lume. Populația sa este de aproximativ 800 de persoane, iar alte câteva mii de oameni intră zilnic pe teritoriul său pentru a munci. Cu toate acestea, micul stat se pregătește pentru un proiect energetic la o scară cu totul diferită.

Vaticanul intenționează să investească aproximativ 100 de milioane de euro, într-o centrală agrivoltaică menită să îi asigure necesarul de electricitate și să îl apropie de obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon.

Instalația nu va fi construită chiar în interiorul Vaticanului. În schimb, producția de energie solară este planificată pe o suprafață mult mai mare de teren deținută de Vatican, în afara Romei, iar proiectul ar urma să fie finalizat în 18 până la 24 de luni.

Vaticanul este mai mic decât terenul pe care va fi construită centrala solară

Teritoriul Vaticanului este pur și simplu prea mic pentru instalația planificată. Potrivit Fortune, citat de antena3.ro proiectul solar și agricol este dezvoltat pe domeniul Santa Maria di Galeria, o proprietate deținută de Vatican, cu o suprafață de aproximativ 1.050–1.100 de acri, situată în afara Romei.

Diferența dintre cele două suprafețe este izbitoare. Vaticanul se întinde pe aproximativ 109 acri, în timp ce domeniul pe care este planificată noua instalație are o suprafață de aproape zece ori mai mare.

Proiectul ar urma să asigure o capacitate de producție cuprinsă între 80 și 90 de megawați.

Centrala nu este concepută pentru o operațiune industrială majoră sau pentru un uriaș campus de calculatoare. Ea este destinată să acopere necesarul energetic al Vaticanului, inclusiv electricitatea folosită de clădirile sale și de un emițător radio.

Suprafața terenului oferă și o comparație neobișnuită cu industria centrelor de date, care se extinde rapid. Un teren de dimensiuni similare este folosit pentru proiectul Stargate al OpenAI din Abilene, Texas, unde infrastructura planificată ar urma să susțină o capacitate de calcul pentru inteligență artificială de aproximativ 1,2 gigawați.

Instalația propusă de Vatican ar produce o fracțiune din această cantitate. Scopul său este însă cu totul diferit.

De la 2.394 de panouri instalate pe acoperiș, la un proiect solar de 80 MW

Aceasta nu ar fi prima incursiune a Vaticanului în domeniul energiei solare. În 2008, pe acoperișul Sălii de Audiențe Paul al VI-lea au fost instalate 2.394 de panouri solare. Sistemul produce aproximativ 300 de megawați-oră de electricitate în fiecare an.

Noua instalație ar reprezenta o extindere considerabilă a capacității existente. Cei 80–90 de megawați planificați ar fi de câteva sute de ori mai mult decât capacitatea sistemului instalat pe sala de audiențe.

Proiectul este conceput, de asemenea, pentru a combina producția de energie cu activități agricole, în loc să acopere pur și simplu domeniul cu infrastructură solară convențională.

Această abordare este reflectată de termenul „agrivoltaic”, care desemnează sistemele în care producția de energie solară și activitățile agricole folosesc în comun același teren.

Pentru Vatican, proiectul face parte dintr-un program climatic de mai lungă durată, și nu reprezintă o investiție izolată.

Planul a început în timpul pontificatului Papei Francisc

Originile proiectului datează din perioada Papei Francisc. În iunie 2024, acesta a prezentat oficial planurile Vaticanului într-o scrisoare cunoscută sub numele de „Fratello Sole”.

Papa Leon al XIV-lea a continuat proiectul după ce a devenit papă. El a vizitat amplasamentul de la Santa Maria di Galeria în iunie 2025 și a descris dezvoltarea drept o oportunitate importantă. Italia și-a dat acordul pentru proiect în luna următoare.

Ulterior, au fost stabilite și mai clar aranjamentele instituționale. În iunie 2026, Vaticanul și-a oficializat relația cu compania italiană de utilități ACEA, ambele părți fiind implicate în dezvoltarea instalației de energie regenerabilă.

Cel mai recent pas îl reprezintă angajamentul financiar. Aproximativ 100 de milioane de euro au fost alocate acum proiectului, oferind o imagine mai clară asupra dimensiunii investiției.

Potrivit Reuters, construcția este estimată să dureze între 18 și 24 de luni.

O țară mică, pusă în comparație cu proiecte energetice mult mai mari

Dimensiunea fizică a Vaticanului face ca orice comparație cu infrastructura modernă să fie deosebit de interesantă. Țara are aproximativ o optime din suprafața Central Park din New York.

Populația este de numai aproximativ 800 de locuitori, în timp ce aproape 3.000 de angajați laici fac naveta zilnic către Vatican.

Acest lucru înseamnă că necesarul de electricitate al Vaticanului este foarte mic în comparație cu cel al uriașelor centre de date care sunt planificate în prezent în Statele Unite.

Unele instalații de inteligență artificială ar urma să aibă nevoie de electricitate la o scară comparabilă cu cea consumată de zeci de mii de gospodării sau chiar de un întreg oraș de mici dimensiuni.

Proiectul centrului de date Hyperion din Louisiana, de exemplu, ar urma să consume până la 5 gigawați de energie până în 2030. În comparație cu această cifră, cei 80–90 de megawați planificați de Vatican reprezintă o cantitate modestă.

Comparația este utilă și dintr-un alt motiv. Ambele proiecte presupun suprafețe mari de teren și infrastructură energetică, însă sunt construite pentru scopuri complet diferite.

Unul susține operațiuni de calcul intensiv. Celălalt este destinat alimentării cu energie a unui mic stat suveran.

Presiunea tot mai mare asupra furnizării de electricitate

Proiectul Vaticanului apare într-un moment în care cererea de electricitate generată de centrele de date crește puternic.

Centrele de date au reprezentat aproximativ jumătate din creșterea cererii de electricitate din SUA în 2025, potrivit datelor citate de Fortune.

La nivel global, consumul de electricitate al centrelor de date este estimat să se dubleze până în 2030, ajungând la aproximativ 945 de terawați-oră.

Creșterea începe să influențeze și industria energetică în ansamblu. Companiile de utilități planifică investiții majore pentru a face față cererii suplimentare, în special în regiunile în care se dezvoltă grupuri de centre de date pentru inteligență artificială.

Prin urmare, comparația cu Vaticanul ține mai puțin de cantitatea absolută de electricitate implicată și mai mult de diferența uriașă dintre scările moderne ale consumului de energie.

Centrala planificată de Vatican este mare în raport cu ceea ce produce în prezent micul stat, dar este modestă în comparație cu instalațiile construite pentru a alimenta industria de calculatoare.

Obiectiv de neutralitate a emisiilor până în 2050

Vaticanul și-a asumat deja angajamente pentru reducerea emisiilor. În angajamentul său climatic transmis Organizației Națiunilor Unite în 2023, Vaticanul și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% față de nivelul din 2011 până în 2030, alături de obiectivul pe termen lung de a ajunge la zero emisii până în 2050.

Proiectul de energie regenerabilă este menit să contribuie la această tranziție.

Poziția Bisericii Catolice în privința schimbărilor climatice a devenit deosebit de vizibilă în timpul pontificatului lui Francisc. Enciclica sa din 2015, „Laudato Si’”, a abordat protecția mediului și schimbările climatice ca probleme care au atât dimensiuni morale, cât și științifice.

Documentul susținea, de asemenea, că țările mai bogate poartă o parte mai mare din responsabilitatea pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Papa Leon al XIV-lea a menținut o poziție similară. În cadrul unei conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind clima, desfășurată în 2026, el a cerut acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice și a spus că creația „strigă”.