Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă? Corneliu Botgros, despre salariul său, prețuri și invidie în breaslă

„E destul de complicat, însă ne dăm seama că este lume mult mai necăjită și care într-adevăr o duce foarte greu în această perioadă”, scrie Realitatea.md. Corneliu Botgros, violonist în orchestra „Lăutarii”, a subliniat în cadrul interviului pentru Galben că nu este cazul ca artiștii moldoveni să se plângă sau i-a îndemnat cel puțin să o facă mai modest. În același timp, a dat de înțeles că asta nu înseamnă că averile artiștilor sunt colosale. A mai dezvăluit și informații despre prețurile pentru evenimente private.

„De-a lungul anilor am mai pus ceva de o parte, pentru că așa am fost învățați și adică a venit vremea când mai umblăm la ciorap. … Vreau să vă spun că de la începutul pandemiei, din martie anul trecut, noi primim salariul integral. Nu avem restanțe la acest capitol. Ministerul Culturii își onorează toate obligațiile față de colectivele care sunt angajate la Palatul Național. Mă refer și la orchestra Mugurel, Fluieraș, Lăutarii, Noroc, Dolgan, Milenium… și așa mai departe. Este un salariu minuscul, foarte mic, dar în perioada aceasta de pandemie mi se pare o grămadă de bani. E un salariu modest, chiar și pentru bugetari. Dacă cineva crede că un muzicant profesionist primește o sumă generoasă de la stat nu este adevărat. Un salariu în orchestra „Lăutarii” este în jur de 4 mii de lei. Dacă ai un titlu de maestru în artă sau artist al poporului, sunt niște adaosuri de 200-500 de lei. Eu ca artist al poporului am un adaos de 250 de lei”, a povestit Corneliu Botgros.

Așa cum spune și el, din punctul de vedere a unui om de afaceri, ceea ce câștigăm ei este mizer, iar din alt punct de vedere, este mult. Câștigul pe care-l au însă le oferă șansa să nu plece peste hotare.

„Salariile pe care noi le câștigăm ne oferă șansa să stăm acasă cu familiile noastre, să muncim aici. Nu facem din asta averi mari, crede-mă. Chiar nu. Dar să ducem un mod de viață decent putem. De la nunți? Multă lume crede că, spre exemplu, cât câștigă un solist la nuntă pe o oră este valabil și pentru muzicanți. Nu este adevărat. Muzicanții au niște taxe stabilite de ani de zile și ele nu vor fi degrabă depășite”, a explicat acesta.

Potrivit lui, sunt niște taxe de 150-200 de euro de persoană care cântă de la începutul nunții până la sfârșitul acesteia. Adică, dacă un cântăreț timp de o oră ia 500 de euro, atunci un muzicant ia 200 și asta pentru un program mai lung ca durată.

Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă?

„Sunt oameni care vor toată orchestra, sunt care vor doar o parte. Alții vin cu ideea să fie un taraf scurt, cât mai scurt… Sunt diferite situații care depind de ceea ce-și dorește omul și în funcție de asta variază prețul”, a mai explicat Corneliu Botgros.

Astfel, cu aproximație, dacă vin 10 muzicanți, atunci ar însemna o sumă în jurul cifrei de 2.000 de euro. Și dacă e vorba despre nunți în România, aceasta poate fi mai mare.

Invidie în breaslă

Corneliu Botgros s-a arătat deschis să vorbească și despre invidia în breaslă.

„Bănuiesc că în noi încă mai persistă mentalitatea sovietică – nici mie, nici ție. Dacă cineva a realizat vreun proiect nou, pe altcineva doare. Și probabil din propria frustrare vin aceste comentarii, nemulțumiri. Pentru asta te impune să încerci să depășești sau cel puțin să ajungi la același nivel, nu? Așa ar proceda un om cu cei 7 ani de acasă. Doar că la noi nu funcționează așa. Dacă nu am eu gard, nu trebuie să aibă nici vecinul. Îl strică pe al lui, în loc să-și facă singur gard”, a spus acesta.

„Asta nu e valabil doar pentru artiști. În general societatea noastră este așa, rău intenționată, parcă s-ar bucura de insuccesele unui om mai degrabă decât pentru niște realizări”, a mai adăugat el.

#Corneliu Botgros #Lăutarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie