Ce spune Autoritatea Aeronautică despre drona care a oprit avioanele pe Aeroportul Chișinău

O dronă ar fi dat peste cap traficul aerian de pe Aeroportul Chișinău în data de 20 noiembrie, anunță Autoritatea Aeronautică Civilă.

Instituția spune că a demarat o investigație în acest sens și ulterior va veni cu explicații.

În ultimii ani vânzarea de drone pentru uz personal înregistrează o popularitate tot mai mare, ceea ce reprezintă o provocare atât pentru regulator, cât și pentru utilizatorii spațiului aerian. Această tendință este înregistrată nu doar la nivel național, dar și în întreaga lume. Deși utilizatorii aparatelor de zbor fără pilot la bord consideră inofensivă această activitate, totuși nerespectarea prevederilor cadrului național de reglementare pot provoca riscul apariției unor incidente cu grave consecințe negative asupra siguranței aeronavelor civile și a pasagerilor aflați la bord, securității aeroportuare, suspendarea temporară a zborurilor.

Autoritatea îndeamnă la responsabilitate civică a cetățenilor privind utilizarea în siguranță a dronelor și amintește că operarea oricărui tip de aeronave fără pilot pe teritoriul Republicii Moldova în spațiul aerian controlat și în zonele din apropierea aeroporturilor, aerodromurilor, precum și zone cu restricții (baze militare, obiecte strategice ale statului, obiecte administrative de stat etc.) este interzisă, iar pentru nerespectare este pasibilă atragerea la răspunderea contravențională

#Aeroport #drona #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.