Cel mai mare transportator aerian din Europa recrutează 20.000 de angajați. Specialiștii IT sunt la mare căutare

Grupul german Lufthansa, cel mai mare transportator aerian din Europa, a demarat luni o campanie pentru a recruta 20.000 de angajaţi în Europa, pe fondul unei relansări puternice a traficului aerian şi al penuriei de mână de lucru în acest sector, informează AFP.

Lufthansa recrutează 20.000 de noi colaboratori specializaţi în „45 de meserii”, la facilităţile din Germania, Austria, Elveţia şi Belgia, a informat grupul german într-un comunicat de presă. Compania este interesată în mod special să recruteze „tehnicieni, specialişti în IT, jurişti, piloţi şi personal de cabină”, adaugă Lufthansa.

O parte din aceste oferte de angajare vizează crearea de noi posturi, iar restul sunt destinate înlocuirii salariaţilor care au părăsit grupul, a precizat un purtător de cuvânt pentru AFP.

Conform cifrelor publicate recent, Lufthansa avea 108.000 de salariaţi la finele lunii septembrie şi intenţionează să majoreze acest număr la aproximativ 115.000 la finele lui 2023, ceea ce ar fi mai puţin decât cei 138.000 de angajaţi pe care grupul îi avea la finele lui 2019, înaintea pandemiei de Covid-19.

Pentru a avea succes cu recrutările sale, transportatorul aerian va lansa o campanie de comunicare „în presă, pe radio şi online precum şi pe toate reţelele sociale”, pentru a ajunge la candidaţii de care are nevoie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

La fel ca şi restul transportatorilor aerieni, Lufthansa suferă de pe urma unei penurii de angajaţi, după ce numeroşi salariaţi ai companiilor aeriene au părăsit definitiv sectorul după pandemie. Chiar şi Lufthansa a eliminat 30.000 de posturi între 2020 ş 2021, din cauza crizei sanitare.

În prezent, grupul german, care pe lângă Lufthansa deţine şi companiile Austrian, Swiss, Eurowings şi Brussels Airlines, profită de o relansare puternică a traficului aerian şi în doilea trimestru al acestui an a realizat primul său profit trimestrial din ultimii doi ani.

La mijlocul lunii septembrie, statul german şi-a vândut restul acţiunilor pe care le mai deţinea la Lufthansa, companie la care în 2020 deţinea o participaţie de 20%, ca urmare a unui plan de salvare în valoare de nouă miliarde de euro.

#transportator aerian #Lufthansa #angajari #recrutare #cel mai mare #IT #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.