Ce spune Autoritatea Aeronautică despre drona care a oprit avioanele pe Aeroportul Chișinău

O dronă ar fi dat peste cap traficul aerian de pe Aeroportul Chișinău în data de 20 noiembrie, anunță Autoritatea Aeronautică Civilă.

Instituția spune că a demarat o investigație în acest sens și ulterior va veni cu explicații.

În ultimii ani vânzarea de drone pentru uz personal înregistrează o popularitate tot mai mare, ceea ce reprezintă o provocare atât pentru regulator, cât și pentru utilizatorii spațiului aerian. Această tendință este înregistrată nu doar la nivel național, dar și în întreaga lume. Deși utilizatorii aparatelor de zbor fără pilot la bord consideră inofensivă această activitate, totuși nerespectarea prevederilor cadrului național de reglementare pot provoca riscul apariției unor incidente cu grave consecințe negative asupra siguranței aeronavelor civile și a pasagerilor aflați la bord, securității aeroportuare, suspendarea temporară a zborurilor.

Autoritatea îndeamnă la responsabilitate civică a cetățenilor privind utilizarea în siguranță a dronelor și amintește că operarea oricărui tip de aeronave fără pilot pe teritoriul Republicii Moldova în spațiul aerian controlat și în zonele din apropierea aeroporturilor, aerodromurilor, precum și zone cu restricții (baze militare, obiecte strategice ale statului, obiecte administrative de stat etc.) este interzisă, iar pentru nerespectare este pasibilă atragerea la răspunderea contravențională

#Aeroport #drona #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.