(VIDEO) Traian în inspecție la Condrița: Cea mai pitorească și cea mai săracă suburbie a Chișinăului

28 Nov. 2022, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Nov. 2022, 10:41 // Actual //  MD Bani

Ora de LIVE cu Traian continuă să inspecteze suburbiile Capitalei. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Condrița, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul satului, Andrei Donică.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 9,79 milioane de lei pentru dezvoltarea satului Condrița.

„Dumnezeu a înzestrat Condrița cu frumusețe, faună și floră, dar ce este legat de situația financiară – a fost și există o problemă foarte mare. Totuși, Condrița este bogată în oameni gospodari. În calitate de primar, de administrator al primăriei, mi-am propus să facem ceva concret, să investim în infrastructura satului ”, a declarat primarul satului.

Condrița este vestită pentru faptul că găzduiește reședința de stat a președintelui Republicii Moldova. Înconjurat de codri, satul este situat la doar 30 de km distanţă de oraşul Chişinău, fiind parte componentă a sectorului Buiucani. Pe teritoriul satului fondat în 1657 se află Mănăstirea Condriţa – unicul monument architectural şi istoric din localitate. Anume în preajma acestui lăcaş sfânt s-a pus baza formării satului Condriţa.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Când am venit, nu erau nici denumiri la străzi, nici casele numerotate, nu era nimic. Am făcut drumurile și denumirile la străzi. Scopul nostru primordial era să scoatem mahalele din glod. Majoritatea primarilor fac drumurile centrale, eu am zis să scoatem oamenii din glod”, conchide primarul de Condrița.

Deși Condrița face parte din municipiul Chișinău, pe teritoriul satului nu a existat niciodată o instituție preșcolară.

„Grădiniță nu a fost niciodată în satul ăsta. Am făcut tot posibilul și am obținut bani pentru a procura o instituție școlară, cu ajutorul Consiliului Municipal. Avem deja panouri fotovoltaice, am procurat o pompă de căldură germană. Dacă să pornim grădinița – lumina și căldura va fi 0 lei.”

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

02 Sept. 2026, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 16:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.