Buzunarele fumătorilor ar putea încasă o lovitură teribilă: UE se pregătește să dubleze accizele. La fel și în Moldova

UE urmează să propună o taxă pentru vaping, ca parte a unei reorganizări a impozitării industriei tutunului care ar dubla, de asemenea, accizele în statele membre cu taxe reduse pe ţigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, potrivit Financial Times.

Modificările legislative, care fac parte dintr-un efort al Bruxelles-ului de a reduce rata fumatului, vor creşte acciza minimă a UE pentru ţigări de la 1,80 euro la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigări, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor în ţările din Europa de Est, unde pachetele se pot vinde cu mai puţin de 3 euro.

Noul regim fiscal va alinia, de asemenea, impozitarea noilor produse din tutun, cum ar fi vapoarele şi tutunul încălzit, la cea a ţigărilor, în condiţiile în care factorii de decizie politică din întreaga lume privesc din ce în ce mai puţin favorabil popularitatea acestor noi produse în rândul tinerilor.

Produsele de vaping mai puternice vor fi supuse unei accize de cel puţin 40%, în timp ce produsele de vaping mai puţin puternice vor fi supuse unei accize de 20%. Produsele din tutun încălzit vor fi, de asemenea, afectate de o acciză de 55%, adică o rată de impozitare de 91 de euro la 1 000 de articole vândute.

Modificările au ca scop accelerarea eforturilor UE de a ajunge la o „generaţie fără tutun” până în 2040. În cadrul Planului UE de combatere a cancerului, oficialii din domeniul sănătăţii doresc să reducă consumul de tutun în rândul cetăţenilor UE de la nivelul actual de aproximativ 25 % la 20 % în 2025 şi la mai puţin de 5 % până în 2040.

În Republica Moldova,Guvernul își propune să accelereze ritmul de creștere a accizelor la produselor de tutun, astfel încât, până în anul 2025, să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în Politica Fiscală pentru anul viitor se propune creșterea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea contravine calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, care prevedea o majorare cu 15%.

În proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, autoritățile propun majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25% cu scopul de a ne alinia la cerințele minime ale Directivei UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului, adică minimum 90 de euro/1000 de țigarete, până în anul 2025.

Chiar dacă Acordul de Asociere cu UE stipulează alinierea accizelor până în 2025, acest termen poate fi abordat în mod individual cu statele care au semnat acordul, întrucât „Consiliul de asociere va decide asupra unui calendar diferit pentru implementare, în cazul în care contextul regional o va impune”.

În prezent, acciza minimă în Moldova este de 48 de euro/1000 de țigarete, iar pentru a atinge nivelul de 90 de euro/1000 de țigări, va fi nevoie de o creștere rapidă și semnificativă a taxelor la produsele de tutun.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #UE #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie