Stimulentele financiare acordate angajatorilor – soluția propusă de Guvern pentru munca legală

Subvenționarea creșterilor salariale, dar și alte stimulente și mecanisme fiscale pot încuraja antreprenorii să treacă la munca formală. O politică socială în acest sens a fost propusă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și discutată de către experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”. Politica socială este propusă în contextul în care în 2022 există un deficit de aproape 5 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale, în timp ce un studiu realizat de Expert-Grup și PNUD Moldova estimează pierderile fiscale totale la 15 miliarde de lei anual.

Mecanismul propus ar avea scopul de a ajuta companiile să treacă la munca „pe alb” și de a diminua concurența neloială de pe piață, dar și riscul angajaților neformali de a se confrunta cu o sărăcie extremă la vârsta de pensionare. Astfel, proiectul prevede rambursarea taxelor sociale pentru angajatorii care majorează salariile angajaților cu cel puțin 50%.

Marcel Spatari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova: „Asigurarea socială este un element fundamental al protecției salariaților. Din acest considerent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus un mecanism nou de subvenționare a creșterilor salariale. Prin acesta vrem să stimulăm firmele să se conformeze, în special firmele care sub-declară salariile, și să le ajutăm să tranziteze perioada de conformare, iar costurile să fie acoperite parțial de stat, sub forma unor credite fiscale. Acest mecanism a fost propus pentru că rata relativ redusă a sarcinii fiscale pe salarii și ponderea foarte mare a salariilor nedeclarate duc la un deficit structural al bugetului asigurărilor sociale de stat.”

Fenomenul salariilor neraportate parțial sau integral ar depinde de o diversitate de factori, inclusiv: condițiile generale de business; condițiile specifice unei ramuri; capacitatea de impunere a statului; calitatea și volumul serviciilor obținute în schimbul contribuției; presiunea cheltuielilor curente; moralitatea angajatorilor și a salariaților; conștientizarea de către angajați a beneficiilor obținute; nivelul de echitate și credibilitatea sistemului. În acest sens, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova propune mai multe modalități de a interveni în procesul de trecere la munca legală.

Dumitru Budianschi, Ministrul Finanțelor al Republicii Moldova: „Tipologiile de intervenție ar fi subvenționarea locurilor de muncă, subvenționarea angajării temporare și subvenționarea creșterii salariilor. Orice subvenție primită din bugetul de stat este un instrument pentru a aduce plățile în sectorul oficial. Un alt mecanism care este folosit se referă la cheltuielile fiscale, prin facilitățile în taxe și în alte plăți obligatorii, pe care noi deseori încercăm să le diminuăm, pentru a atinge un anumit scop, de exemplu, diminuarea angajărilor neformale. Și ultimul instrument este creditul de orice natură, care duce la impunerea agentului economic de a raporta mai multe venituri oficiale.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Investitorii străini din Republica Moldova susțin politica socială a stimulentelor financiare și își doresc ca, în contextul crizelor multiple, și companiile oneste să fie subvenționate.

Ana Groza, Directoare Executivă, Asociația Investitorilor Străini (FIA): „Investitorii străini propun ca pentru toate companiile la majorarea salariilor să fie scutiri de taxe sociale, și nu obligatoriu de 50%. De exemplu, în cazul majorării salariului de 10 mii de lei, agentul economic să beneficieze de scutiri de taxe sociale de 30%. Dacă, de exemplu, este un salariu de până la 15 mii de lei, să fie subvenționat cu 15%, iar dacă este de până la 20 de mii de lei, aproximativ 10% să fie scutit. Noi considerăm că această abordare va fi echitabilă. Subvenționarea, nu doar în contextul «trecerii pe alb» și a raportării integrale a salariului, dar și în contextul crizelor multiple, este importantă pentru toți agenții economici. De aceea, trebuie să ajutăm și companiile oneste, care achită constant, să beneficieze de unele subvenții din partea statului.”

Discuțiile integrale privind stimulentele financiare pot fi urmărite AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

#stimulente financiare #cresteri salariale #credite fiscale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Propunerile Ministerului Finanțelor privind noul Cod Fiscal, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, riscă să afecteze grav sectorul agricol, susține Alexandru Bădăru, fost director executiv al Asociației Forța Fermierilor.

Într-o analiză publicată după examinarea proiectului, expertul afirmă că pachetul fiscal propus transferă o parte importantă a efortului de consolidare bugetară asupra agricultorilor, într-un moment în care sectorul continuă să resimtă efectele secetelor repetate, ale crizei energetice și ale deficitului de forță de muncă.

Potrivit lui Bădăru, una dintre cele mai controversate modificări este majorarea TVA pentru produsele agroalimentare de la 8% la 20%. Expertul avertizează că fermierii vând adesea producția cu termene de plată de până la șase luni, însă vor fi obligați să achite TVA imediat, ceea ce ar putea genera probleme majore de lichiditate.

„Statul cere bani pe care agricultorul nu i-a încasat încă”, susține acesta.

Analiza critică și eliminarea cotei zero de TVA pentru tractoare, utilaje agricole, terenuri, clădiri și energie. În opinia autorului, această modificare va majora cu 20% costul investițiilor în modernizarea exploatațiilor agricole și va reduce atractivitatea investițiilor într-un sector care are nevoie de capitalizare.

Un alt punct sensibil este creșterea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de agricultori de la 18% la 21%. Totodată, proiectul introduce contribuții de 21% și pentru zilieri, categorie care până acum nu era supusă acestor plăți.

Bădăru consideră că măsura riscă să împingă o parte din activitatea sezonieră în economia informală și să compromită obiectivele platformei electronice e-Zilier, creată pentru legalizarea muncii ocazionale în agricultură.

Expertul atrage atenția și asupra noului mod de calcul al impozitului funciar, care va depinde de valoarea cadastrală a terenurilor și de cotele stabilite de autoritățile locale. În opinia sa, modificarea poate genera creșteri semnificative ale sarcinii fiscale și diferențe mari între localități.

În plus, proiectul prevede majorarea graduală a accizei la motorină, cu 20% în 2027, 44% în 2028 și 73% în 2029 comparativ cu nivelul actual. În același timp, mecanismul de rambursare a accizelor va fi limitat în principal la lucrările agricole și horticole, excluzând unele categorii care beneficiază în prezent de acest sprijin.

Potrivit lui Alexandru Bădăru, analiza de impact prezentată de autorități nu reflectă suficient situația financiară dificilă a fermierilor și problemele legate de accesul la finanțare și lichidități.

„Pachetul fiscal propus de Ministerul Finanțelor este introdus preponderent cu scopul consolidării bugetare, iar aplicarea lui în forma actuală riscă să accelereze exact declinul pe care statisticile îl documentează deja”, concluzionează fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor.