Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023

Preţul Bitcoin scade din cauza îngrijorărilor legate de protestele din China, Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023, sunt principalele mişcări pe pe piaţa criptoactivelor, consemnate de Simon Peters, analistul eToro pentru piaţa cripto.

Bitcoin a înregistrat o creştere constantă săptămâna trecută, trecând de la mai puţin de 15.500 de dolari la peste 16.500 de dolari la un moment dat, joi. Dar preţul a scăzut luni dimineaţă la puţin peste 16.000 de dolari, din cauza îngrijorărilor legate de evenimentele din China, pe fondul protestelor împotriva lockdown-urilor COVID. Astfel de îngrijorări vor avea probabil un impact şi asupra altor pieţe, nu doar asupra cripto, atât de importantă este China în economia globală.

Între timp, Ether a înregistrat creşteri semnificative săptămâna trecută, urcând de la minime de sub 1.075 dolari pentru a se tranzacţiona la peste 1.200 dolari până la sfârşitul săptămânii. Cu toate acestea, la fel ca bitcoin, Ether e în scădere azi, fiind cotat la aproximativ 1.150 de dolari în această dimineaţă.

Datele de la Action Fraud arată că fraudele cripto au crescut cu aproximativ 32% în 2022. Aceasta este o dezvăluire îngrijorătoare, dar există câteva acţiuni clare pe care sectorul cripto le poate face pentru a proteja clienţii şi publicul mai larg de astfel de fraude.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escrocheriile nu sunt apanajul exclusiv al cripto. Fraudele financiare în general reprezintă o problemă enormă în Marea Britanie – o problemă care rămâne în mare parte acoperită doar prin campanii de conştientizare. Statisticile UK Finance arată pierderi în rândul publicului din cauza escrocheriilor generale în valoare de 609,8 milioane de lire sterline numai în prima jumătate a anului 2022.

Banca Japoniei (BoJ) intenţionează să emită o versiune digitală a yenului în 2023, conform unor surse media. Se spune că BoJ colaborează cu trei mari bănci japoneze pentru a dezvolta moneda digitală a băncii centrale (CBDC), concentrându-se în special pe mecanismele de emitere şi retragere. Experimentul va dura doi ani, urmând ca BoJ să decidă dacă un proiect mai amplu poate fi lansat după 2026.

CBDC-urile sunt un domeniu interesant al cripto, în sensul că sunt aproape antiteza motivului pentru care a fost creată o mare parte din cripto. Gestionate şi controlate de autorităţile bancare centrale, CBDC-urile au fost ţinta multor critici, multe proiecte eşuând pur şi simplu pentru că publicul nu este atât de entuziasmat de banii digitali ai băncilor centrale.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.