Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023

Preţul Bitcoin scade din cauza îngrijorărilor legate de protestele din China, Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023, sunt principalele mişcări pe pe piaţa criptoactivelor, consemnate de Simon Peters, analistul eToro pentru piaţa cripto.

Bitcoin a înregistrat o creştere constantă săptămâna trecută, trecând de la mai puţin de 15.500 de dolari la peste 16.500 de dolari la un moment dat, joi. Dar preţul a scăzut luni dimineaţă la puţin peste 16.000 de dolari, din cauza îngrijorărilor legate de evenimentele din China, pe fondul protestelor împotriva lockdown-urilor COVID. Astfel de îngrijorări vor avea probabil un impact şi asupra altor pieţe, nu doar asupra cripto, atât de importantă este China în economia globală.

Între timp, Ether a înregistrat creşteri semnificative săptămâna trecută, urcând de la minime de sub 1.075 dolari pentru a se tranzacţiona la peste 1.200 dolari până la sfârşitul săptămânii. Cu toate acestea, la fel ca bitcoin, Ether e în scădere azi, fiind cotat la aproximativ 1.150 de dolari în această dimineaţă.

Datele de la Action Fraud arată că fraudele cripto au crescut cu aproximativ 32% în 2022. Aceasta este o dezvăluire îngrijorătoare, dar există câteva acţiuni clare pe care sectorul cripto le poate face pentru a proteja clienţii şi publicul mai larg de astfel de fraude.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escrocheriile nu sunt apanajul exclusiv al cripto. Fraudele financiare în general reprezintă o problemă enormă în Marea Britanie – o problemă care rămâne în mare parte acoperită doar prin campanii de conştientizare. Statisticile UK Finance arată pierderi în rândul publicului din cauza escrocheriilor generale în valoare de 609,8 milioane de lire sterline numai în prima jumătate a anului 2022.

Banca Japoniei (BoJ) intenţionează să emită o versiune digitală a yenului în 2023, conform unor surse media. Se spune că BoJ colaborează cu trei mari bănci japoneze pentru a dezvolta moneda digitală a băncii centrale (CBDC), concentrându-se în special pe mecanismele de emitere şi retragere. Experimentul va dura doi ani, urmând ca BoJ să decidă dacă un proiect mai amplu poate fi lansat după 2026.

CBDC-urile sunt un domeniu interesant al cripto, în sensul că sunt aproape antiteza motivului pentru care a fost creată o mare parte din cripto. Gestionate şi controlate de autorităţile bancare centrale, CBDC-urile au fost ţinta multor critici, multe proiecte eşuând pur şi simplu pentru că publicul nu este atât de entuziasmat de banii digitali ai băncilor centrale.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.