Astăzi sărbătorim leul moldovenesc! Curiozități despre moneda națională

Astăzi, 29 noiembrie, sărbătorim Ziua monedei naționale – leul moldovenesc. Cu această ocazie, ți-am pregătit o serie de curiozități despre moneda națională.

Leul moldovenesc, moneda națională a Republicii Moldova a fost introdus în circulație la 29 noiembrie 1993. Dreptul de a emite leul moldovenesc îl are banca centrală a țării – Banca Națională (BNM).

Strămoșul monedei noastre naționale este talerul olandez care a circulat în Moldova și Țara Românească în sec. XVII-XVIII. Locuitorii însă l-au denumit „leu”, deoarece avea gravată pe revers imaginea acestui animal. Mai târziu, în 1867, leul a devenit moneda Principatelor Unite ale Moldovei şi Țării Românești.

Leii moldovenești sunt emiși sub formă de bancnote, monede metalice divizionare și bancnote/monede comemorative.

Dacă vei lua orice bancnotă, vei observa că pe verso sunt reprezentate monumente arhitecturale din Republica Moldova.

Banca Națională emite bancnote de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei, 1.000 lei.

Toate bancnotele au elemente de siguranță. Astfel, poți depista ușor dacă o bancnotă este falsă.

De asemenea, Banca Națională emite și monede metalice, tradițional numite „bani”. Banca Națională a Moldovei până în prezent a pus în circulație următoarele tipuri de monede:

monede metalice divizionare cu valorile nominale de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 25 bani și 50 bani;
monede metalice cu valorile nominale de 1 leu, 2 lei, 5 lei și 10 lei;
monede metalice de circulație cu caracter comemorativ cu valoarea nominală de 10 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Monedele comemorative reprezintă o operă de artă monetară şi se confecţionează de cele mai dese ori din metal preţios – aur sau argint. Acestea se emit în tiraj restrâns şi sunt dedicate unor personalităţi, evenimente istorice, precum şi naturii, ştiinţei sau artelor.

Cu prilejul celebrării monedei naționale, Banca Națională organizează o serie de activități de educație financiară. Astfel, la liceul „Aristotel” din Capitală, BNM organizează dezbaterea cu genericul „Bancnota și moneda metalică versus moneda electronică”.

Un alt eveniment prin care BNM celebrează cea de-a 29-a aniversare a leului moldovenesc este o serie de vizite în sala de expoziții a băncii centrale, destinate grupurilor de elevi interesați de subiectul financiar-bancar. Vizitatorii vor cunoaște colecția de monede comemorative și jubiliare emise de banca centrală, având, totodată, posibilitatea să urmărească o prezentare despre istoricul leului moldovenesc și semnele de siguranță ale monedei naționale.

Doritorii de a se înregistra pentru o următoare vizită pot adresa solicitări la adresa electronică: edufin@bnm.md.

#leu moldovenesc #moneda nationala #Banca Națională

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.