FinTech Hackathon Moldova: Descoperă experiențele celor 8 echipe câștigătoare care trec în etapa următoare

La sfârșitul lunii aprilie s-a încheiat Hackathonul „Verticala Fintech 2021”, în cadrul căruia au participat 78 de tineri ingineri, programatori și persoane interesate de industria IT. Sub îndrumarea trainerilor cu experiență, participanții au parcurs sesiuni de mentorat pentru a-și crește abilitățile și potențialul de creație, dar și pentru a pune în aplicare cu mai mult curaj și alte idei inovative de îmbunătățire a serviciilor din industria financiară din țară.

Dintre toate echipele înscrise în cadrul proiectului, 8 au fost alese învingătoare. Membrii acestora spun că participarea la Hackathon le-a deschis ușa către noi oportunități, au cunoscut abordări inovative de dezvoltare, bunele practici din industrie, dar și experiențe internaționale din domeniu.

Andrei Ceban, participant, echipa „Supertax”: „Hackathonul mi-a oferit trei zile „de aur” în care am acumulat foarte multe informații interesante și o experiență semnificativă care mă va ajuta să-mi îmbunătățesc abilitățile profesionale și de viață. Le sunt recunoscător organizatorilor pentru munca enormă pe care au depus-o pentru a aduna atâția specialiști buni împreună.”

Vasile Papaluță, participant, echipa „Fraudless”: „FinTech mi-a părut o industrie captivantă, motiv pentru care am acceptat invitația de a participa la Hackathon. Acolo am descoperit că este un domeniu plin de detalii și mecanisme interesante de lucru. În timpul Hackathonului am realizat un API de detectare timpurie a fraudelor în mediul e-commerce. Mentorii și trackerul ne-au ghidat în realizarea și formarea ideii, oferindu-ne suport și în dezvoltarea soluției.”

Maxim Grosul, participant, echipa „Piața-auto”: „Am participat pentru prima dată la un Hackathon și am doar impresii pozitive. Cred că așa evenimente reprezintă un test foarte bun pentru rezistența la stres, deoarece foarte multe lucruri necesitau implementare în timp scurt. Pentru mine, formarea analizei de business și de modelare a afacerii mi-au părut mai complicate decât punerea în aplicare a părții de software.”

Amintim că cele 8 proiecte câștigătoare care vor merge în etapa următoare – Maxelerator – sunt:

„FraudLess” – o soluție care previne tranzacțiile de fraudă în comerțul electronic;
„Shekels” – o aplicație care centralizează toate ofertele de promovare și rambursare ale băncilor, astfel încât utilizatorii să le poată aplica cu ușurință pe cardurile lor;
„Invoice Processing” – o platformă digitală pentru extragerea și validarea automată a datelor din facturi;
„Piața-auto” – un marketplace care încorporează autoturismele dealerilor din regiuni. Platforma poate calcula plățile de leasing, întreținerea anuală a automobilului, dar și alte aspecte ce țin de costurile unui vehicul;
„MaiPay” – o plaftormă care oferă posibilitatea cumpărătorilor de a testa produsele înainte de a le procura;
„Supertax” – o soluție digitală de consiliere fiscală, care își propune să faciliteze depunerea declarațiilor fiscale;
„PayA” – o soluție inteligentă care are drept scop facilitarea tranzacțiilor financiare din orice colț al lumii rapid și ieftin;
„Fagura” – un sistem care conectează investitorii interesați de profituri mai mari cu persoanele care își doresc să obțină împrumuturi cu dobânzi mai mici decât în sistemul financiar tradițional.

După etapa de accelerare, echipele care dezvoltă produsele fintech vor trece la următorul nivel – cel de pilotare. La această etapă, participanții vor avea posibilitatea de a-și prezenta și testa soluțiile în instituțiile financiar-bancare din țară.

Pasionații de IT, fintech și digital se pot înscrie în continuare la FinTech ACCELERATOR 2021 până pe 10 mai curent, accesând acest link. Participarea oferă posibilitatea de a dezvolta o afacere în domeniul Fintech, primind timp de 3 luni mentorat profesionist și finanțare de la Mastercard și MAIB.

FinTech Hackathon Moldova face parte din „Verticala FinTech 2021” – program dedicat startup-urilor tech care dezvoltă soluții pentru domeniul serviciilor financiare și este organizat cu suportul Moldova Agroindbank și Mastercard, de către proiectul Startup Moldova, cu susținerea USAID și Suedia, în cadrul proiectului Tekwill.

#MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati