Drumul pentru diversificare energetică a adus Ungaria înapoi acasă: este pe cale să devină Kuweitul de pe Dunăre

În 2012, războiul pentru energie în Europa de Est era în toi. Polonia îşi flutura în faţa tuturor ceea ce se credea atunci că reprezintă cele mai mari rezerve de gaze de şist din Europa, care i-ar fi asigurat independenţa energetică de Rusia. Visul, care cuprinsese şi România, cu locul trei în Europa la rezerve de gaze de şist, s-a dezumflat zgomotos în următorii ani – calculele fuseseră greşite.

Bulgaria, împărţită între Occident şi Răsărit, dar dependentă aproape în totalitate de gazele ruseşti, interzicea fracturarea hidraulică, tehnologia de extragere a gazelor de şist în care experţi erau nord-americanii. A suspendat atunci şi un proiect de a construi o nouă centrală nucleară de care erau interesaţi ruşii. Miza acestor mutări era, probabil, obţinerea unui levier pentru negocierile din acelaşi an cu exportatorul rus de energie Gazprom pentru importul de gaze la preţuri mai mici.

Şi Ungaria semna în 2012 un acord cu Gazprom pentru construirea secţiunii maghiare a gazoductului rusesc South Stream, proiect la care între timp Rusia a renunţat.

De atunci şi până acum, Polonia şi-a construit un gazoduct până în Norvegia, unde are o companie care extrage gaze, Bulgaria este încă în mlaştina intereselor geopolitice, dar importă gaze de la noul venit pe piaţă, Azerbaidjanul, iar România, deşi are rezerve mari de gaze uşor recuperabile sub nas, în Marea Neagră, n-a făcut din extragerea acestora o prioritate.

Ungaria însă, săracă în resurse naturale şi deşi a rămas fidelă Rusiei a căutat să profite de orice oportunitate de diversificare, iar acest drum a adus-o … tot acasă. Luna aceasta, compania de petrol şi gaze maghiară Mol a anunţat descoperirea de depozite semnificative de petrol lângă Budapesta. Primele foraje de explorare au fost făcute în iulie, iar producţia a fost deja demarată. Mol a calculat că noua exploatare îi va majora producţia locală cu 10%, iar pe cea totală din Ungaria cu 5%. „Fiecare picătură de petrol produsă în Ungaria contribuie la reducerea dependenţei de energie externă a ţării şi de aceea succesul în explorare este o plăcere“, a spus CEO-ul de la Mol Zsolt Hernádi. Vestea ar mai îmbunătăţi un pic imaginea companiei, care recent a plafonat cantitatea de carburant pe care şoferii o pot cumpăra de la bezinăriile sale. Ultimii ani au fost darnici pentru Ungaria cu noi descoperiri autohtone de petrol, inclusiv cu ajutorul unor companii americane. Mai mult decât atât, această ţară are în desfăşurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România – Békés. Gazele de şist se află la o adâncime de 3.700-4.500 de metri, raportează portalul de ştiri economice Világgazdaság.

Planurile se suprapun urgenţei energetice declarate de guvern în vara trecută şi includ creşterea producţiei de gaze de la 1,5 miliarde de metri cubi pe an la cel puţin două miliarde. Proiectul Corvinus a primit statutul de investiţie prioritară şi de aceea este exclus de la regulile obişnuite privind monumentele istorice, protecţia mediului şi construcţiile locale. În aceste condiţii, faza de extragere de gaze ar putea să înceapă chiar în ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zacaminte #petrol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.