Taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în 2030

05 Dec. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Sectorul aviatic se îndreaptă către o altă eră. În următorul deceniu, taxiurile aeriene electrice ar putea revoluționa sectorul aviatic.

În ultima perioadă, tot mai multe companii din SUA, inclusiv mai multe startup-uri au început să dezvolte taxiuri electrice aeriene ce au ca scop să scoată maşinile de pe şosea şi să mute traficul în aer, transmite CNBC, citat de news.ro.

Un exemplu în acest sens este compania Delta Air Lines, care în luna octombrie s-a alăturat listei companiilor aeriene ce susţin startup-urile de tehnologie pentru vehicule electrice, cu o investiţie de 60 de milioane de dolari în Joby Aviation, o companie ce dezvoltă avioane electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), destinate să funcţioneze ca serviciu de taxi aerian.

În 2021, când Joby şi-a anunţat planul de a-şi lansa taxiurile aeriene asemănătoare Uber până în 2024, a generat critici din partea analiştilor din industrie cu privire la capacitatea de a se lansa până la acea dată.

Dar investiţia Delta în Joby este un parteneriat de cinci ani pentru a opera eVTOL-uri exclusiv în reţeaua Delta.

United Airlines este, de asemenea, într-un parteneriat cu o startup cu sediul în Suedia, Heart Aerospace, pentru a avea avioane electrice care zboară pe rute regionale până în 2030, acesta adăugându-se altor două investiţii eVTOL ale companiei aeriene.

Una este de 15 milioane de dolari cu Eve Air Mobility, pentru 200 de avioane, iar cealaltă de 10 milioane de dolari cu Archer Aviation, pentru 100 de eVTOL.

American Airlines a investit 25 de milioane de dolari în Vertical Aerospace, o companie cu sediul în Marea Britanie, cu o comandă pentru 50 de avioane. În acest ritm, analiștii spun că taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în anii 2030.

„În timp ce marile companii aeriene încheie acorduri cu startup-uri globale, este important să ne amintim că acestea sunt condiţionate. Depinde de certificarea acestor aeronave şi de cât de repede le pot fabrica companiile”, a declarat Savanthi Syth, director general de cercetare în capital, acoperind companiile aeriene globale şi mobilitatea la firma Raymond James.

Odată ce aceste avioane sunt certificate şi încep să-şi intensifice producţia, Syth a spus că dimensiunea potenţială a pieţei depinde în mare măsură de cât de aproape pot ajunge companiile eVTOL de unde sunt consumatorii.

Companiile vor ca eVTOL-urile să utilizeze infrastructura existentă pentru a funcţiona, cum ar fi crearea de ”vertistop-uri”, în cazul în care aeronavele aterizează deasupra clădirilor din zonele urbane pentru a transporta pe distanţe scurte sau ”vertiporturi”, care utilizează aeroporturile regionale pentru a transporta pe distanţe mai lungi, aproximativ peste 100 de mile.

Potrivit lui Syth, dacă companiile pot crea vertistop-uri şi vertiport-uri în apropierea consumatorilor din zonele rezidenţiale, atunci dimensiunea pieţei ar putea fi mare.

„Credem că veţi vedea operaţiuni mici ale eVTOL începând cu 2025, iar certificările vor începe, sperăm, în 2024. Dar pentru a vedea o mulţime de avioane zburând deasupra capului, probabil că va fi mai probabil în anii 2030”, a completat Syth.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.